Capacitatea de preluare pe cale ferată a mărfurilor care intră și ies din portul Constanța va fi crescută în următoarea perioadă ca urmare a degrevării liniilor de cale ferată de vagoanele abandonate acolo și ca urmare a programelor de modernizate începute recent de CFR SA pe fondul conflictului militar din Ucraina. Cu toate acestea situația blocajului din portul Constanța va continua în condițiile în care fluxul de marfă s-a triplat de la începutul războiului, după cum au afirmat specialiștii prezenți în cadrul evenimentului Constanța Grains & Intermodal Hub, organizat joi, 7 iulie, de revista Tranzit la București.
Războiul din Ucraina pune o enormă presiune pe portul românesc de la malul Mării Negre, ale cărui capacități sunt exploatate la maxim și nu mai fac față volumelor venite din țara vecină și nu numai, motiv pentru care atât importurile, cât și exporturile sunt extrem de îngreunate. Pe termen scurt, așa cum a precizat Ionuț-Cristian Săvoiu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și coordonatorul sectorului feroviar din România, statul român a demarat o serie de proceduri și de lucrări pentru eficientizarea intrării în port, inclusiv scoaterea la licitație a vagoanelor scoase din uz care aparțin CFR Marfă SA. Tot aici, a precizat oficialul, Guvernul a aprobat un Memorandum pentru lucrări de reparații pentru care au fost bugetate 200 de milioane de lei, circa 40 de milioane de euro, iar pe termen mediu se are în vedere modernizarea întregii infrastructuri a portului cu bani europeni, circa 900 de milioane de euro.
„Se lucrează la reabilitatea a 35 de linii de cale ferată din port, din care doar două însă sunt ocupate de vagoane. În paralel se desfășoară și o procedură de licitații pentru restul liniilor până la 99 de linii din port. În perspectivă, doresc să anunț că astăzi (n.r. – 7 iulie) am primit informațiile de la CFR privind un proiect de circa 900 de milioane de euro pentru modernizarea întregii infrastructuri feroviare din Port Constanța pentru care vom identifica finanțare europeană. Acest proiect se află în fază de aviz de mediu, însă într-un mod realist, lucrările vor fi gata pe termen mediu, adică în următorii cinci ani. Iar pe termen scurt, așa cum se va întâmpla anul acesta, vom rezolva această zonă de modernizare a celor 99 de linii pentru care avem finanțare de la bugetul de stat. Va fi o perioadă dificilă, încercăm să gestionăm situația cât putem de bine, dar import e că se lucrează. Urmărim cu atenție tot ce se întâmplă“, a precizat secretarul de stat Săvoiu în intervenția sa din panelul organizat de Tranzit.
Oficialul Ministerului Transporturilor a mai afirmat că în afară de proiectele cuprinse în Masterplanul României pentru Transport, este nevoie ca în următoarea perioadă să fie definite și alte proiecte ce vizează eficientizarea transferului de marfă în zona de frontieră, atât pe transport rutier, cât și pe transport feroviar. Discuțiile se poartă inclusiv la nivelul Comisiei Europene, prin intermediul comisarului european: „Avem o listă de proiecte ce trebuie preluate foarte rapid într-un masterplan pe care avem de gând să-l realizăm într-un termen scurt, maxim o lună de zile. Există un angajament și sunt discuții începute la nivelul Comisiei Europene, prin intermediul comisarului Adina Vălean. Investițiile vizează nu doar Portul Constanța, ci și zona Portului Galați, acolo unde, recent, au fost încheiate reparațiile pe tronsonul feroviar de cale largă, termenul de predare fiind mai rapid cu o lună decât cel anunțat. Totodată avem în vedere și repararea și extinderea liniei de largă din nordul României, între Valea Vișeului și Câmpulung la Tisa pentru a exista mai multe puncte de transbordare. Avem în vedere și modernizări pe relația Moldova – zona Ungheni-Iași, și de asemeni ne propunem achiziția de echipamente și instalarea de echipamente de transbordare pentru a crește viteza de transfer de marfă de pe un mod de transport pe altul. În analiza strategică pe care o vom face, rămâne de văzut care sunt proiectele și care este ordinea în care vor fi prioritizate și unde vom putea obține fonduri europene“, a mai punctat Ionuț-Cristian Săvoiu.
Constanța Grains & Intermodal Hub a fost un eveniment dedicat transportului intermodal și problemelor de logistică cu care se confruntă portul Constanța. Conferința a reunit mai multe teme de discuție, inclusiv alternative multimodale și legături cu hinterlandul românesc. O amplă analiză a discuțiilor puteți citi în numărul următor al revistei Tranzit.
Compania israeliană ZIM a lansat o nouă linie maritimă de transport mărfuri, Levant – Black Sea Express (LBX), care face legătura între Egipt, Israel şi sud-estul Turciei către România şi Rusia. Acest serviciu este conceput pentru a extinde sfera atribuţiilor ZIM din regiune printr-o acoperire mai amplă a porturilor şi o sincronizare mai precisă între liniile principale ZIM care se conectează la Asia şi America.
Linia companiei ZIM, Levant – Black Sea Express, a fost lansată pe 7 octombrie, din portul Haifa, cu prima navă care foloseşte această rută, CONTSHIP DON. LBX oferă o acoperire sporită a zonei Est Mediterane – Marea Neagră şi se va conecta cu serviciile internaţionale de transport pe distanţe lungi ale ZIM către Asia şi America prin porturile Said East si Haifa. De asemenea, va completa ruta săptămânală Israel – Turcia – Marea Neagră.
„Introducerea noului serviciu LBX în oferta comercială a DP World Constanța aduce rețeaua noastră regională la un nou nivel, cu un domeniu de aplicare și o acoperire îmbunătățită și conexiuni facile către liniile principale, toate adaptate pentru nevoile clienților noștri din regiune”, a declarat Rani Ben-Yehuda, ZIM EVP Cross Suez şi Atlantic BU.
LBX, operată în întregime de ZIM, va deservi prin rotaţie completă, prin cele trei nave ale sale care au o capacitate de 1,200 TEU fiecare, următoarele porturi:
Port Said East – Alexandria – Mersin – Novorossiysk – Constanta – Aliaga – Mersin – Haifa – Port Said East.
02.10.2020
Ultimul număr: Noiembrie 2025
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit