Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Raportul realizat de Spotdata la cererea asociației poloneze de transport și logistică TLP, despre piața de transport din Polonia din 2022, arată, printre altele, că investițiile în capitalul uman sunt în creștere în rândul firmelor de profil. 52% dintre companiile chestionate declară că includ creșterea competențelor în cheltuielile de dezvoltare, față de 41% la sondajul anterior. Asta deoarece ele doresc din ce în ce mai mult să răspundă deficitului de forță de muncă de pe piață prin îmbunătățirea competențelor și productivității angajaților existenți.

45% dintre ele cred că una dintre modalitățile de a răspunde la deficitul de angajați este organizarea de cursuri interne, 38% numesc aici schimbările în organizarea activității șoferilor, 28% sunt interesate de angajarea de personal din alte țări și 27% fac creșteri salariale semnificative.

TLP consideră că aceste rezultate sunt bune, deoarece arată că firmele caută soluții în interiorul lor, nu în exterior, deci se concentrează asupra creșterii eficienței, în condițiile în care perfecționarea și schimbările organizaționale sunt, în general, mai dificil de implementat decât recrutarea de lucrători mai ieftini de pe piețe noi. Iar procentul relativ scăzut al planurilor de creștere salarială poate fi un simptom al încetinirii economice viitoare. Piața educației se adaptează și ea la nevoile companiilor, deși un pic prea lent în raport cu așteptările, în opinia TLP. În 2023 au fost instruiți mult mai mulți studenți decât în urmă cu trei ani pentru profesia de tehnician logistic. Pe de altă parte, există mult mai puține programe de formare specializate pentru șoferi și foarte puțini oameni care studiază profesia de tehnician de transport rutier, ce include competențe în domeniul conducerii, dar și planificarea transportului, păstrarea documentelor, organizarea transbordărilor etc.

Adrian Hatos, profesor universitar doctor în sociologie și senator în Parlamentul României, a vorbit la Conferința Națională a Transportatorilor Expres de Mărfuri din România despre atractivitatea meseriei de șofer profesionist și perspectivele ca adolescenții de azi să încline spre acest domeniu de activitate. El a povestit că face periodic sondaje referitoare la aspirații profesionale, la care participă câteva sute de copii din clasa a opta din Bihor, „și de aici reiese că puțini visează să se facă șoferi de camion. Poate în alte județe este altfel, dar aici copiii vor mai ales să fie polițiști, deoarece au un loc de muncă sigur, cu salariu mare, și un statut în comunitate, deci așteptările lor sunt realiste. În plus, pentru a se înscrie la o școală post-liceală de poliție – ca și la una sanitară – nu au nevoie de bacalaureat, pot să ia diploma ulterior, ceea ce constituie un alt avantaj important.“ Profesorul a mai amintit un aspect grav, acela că la testele comparative internaționale realizate cu elevi de 14-15 ani, care măsoară competențele de citire, scriere, matematici și științe, reiese că România are 40% analfabeți funcționali, persoane care nu pot opera abstract și creativ cu literele și cifrele pe care le știu. Și această problemă nu se poate rezolva peste noapte, ci, chiar dacă se face o reformă a învățământului, ea produce efecte abia peste 12-13 ani, iar pe piața muncii ele se vor simți abia peste 15 ani. „Or, noi facem politicile pentru a câștiga alegerile de peste 2-3 ani.“ În ceea ce privește abandonul școlar, cifrele oficiale îl situează la 15%, persoane care nu termină nici învățământul obligatoriu, dar Adrian Hatos crede că este de cel puțin 20%. România stă prost și din punctul de vedere al numărului de persoane de până la 24 de ani care nici nu lucrează, nici nu urmează o formă de învățământ.

Și nici din punctul de vedere al adulților care, după terminarea studiilor, mai participă la programe de pregătire, țara noastră nu stă foarte bine. Poate pentru că autoritățile nu stimulează asta sau nu arată că este important. Pe de altă parte, unul dintre transportatorii din sală a arătat că un posibil motiv al fi acela că, spre deosebire de alte state, unde costurile unor asemenea cursuri de pregătire profesională se deduc din impozit, în România nu se face asta, deoarece deductibilitatea însemnă mai puțini bani la buget și Ministerul Finanțelor se opune oricăror astfel de inițiative.