Conform deciziei Curtii de Apel Bucuresti (CAB), Primaria Municipiului Bucuresti este obligata sa reevalueze ofertele primite pentru cele 100 de tramvaie a caror achizitie a fost inceputa anul trecut.
Licitatia organizata de primarie a fost castigata de compania Durmazlar Makina San ve Tic A.S., in defavoarea producatorului roman Astra Vagoane Arad.
CAB a confirmat decizia Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor, care admisese partial cererea Astra si a impus reevaluarea ofertelor. Valoarea estimata a contractului este de circa 845 de milioane de lei, iar Primaria Generala a cerut o durata de serviciu de 30 de ani si garantie de 5 ani si minimum 300.000 km.
”Primaria Capitalei va constitui de urgenta comisia de evaluare, avand in vedere faptul ca s-a mentinut solutia pronuntata de CNSC, prin care s-a dispus reluarea procedurii de la un anumit punct, impunandu-se reevaluarea anumitor aspecte. Pentru Primaria Capitalei principala urgenta este semnarea contractului de achizitie a celor 100 de tramvaie cu ofertantul care va fi declarat castigator in urma respectarii celor dispuse de instante, pentru a putea fi utilizate fondurile europene acordate pentru acest proiect”, se arata intr-un comunicat transmis joi de PMB.
Federatia Operatorilor Romani de Transport (FORT) reclama faptul ca Primaria Municipiului Bucuresti refuza sa digitalizeze taxarea in zonele A si B ale Capitalei, desi acest lucru ar fi trebuit facut inca de acum 16 ani, fiind impus prin HCGMB134/2004 si, ulterior, prin HCGMB 312/2009.
Digitalizarea taxarii in zonele A si B are ca scop eliminarea birocratiei, reducerea timpilor de accesare a autorizatiilor si cresterea veniturilor CGMB, generate de emiterea autorizatiilor de zona A/B, iar modelul propus este similar modalitatii de eliberare a vignetei sau de incasare a taxelor pentru parcari. In plus, digitalizarea ar permite gestionarea optima a datelor statistice aferente incasarii acestor taxe la nivelul administratiei publice locale.
„In perioada de valabilitate a starii de urgenta acest principiu a fost aplicat, utilizand comunicarea online atat la depunerea documentelor, cat si la eliberarea autorizatiilor, astfel ca s-ar fi putut face saltul catre digitalizare, daca exista vointa. Raspunsul Directiei Transporturi din cadrul CGMB face insa trimitere la acelasi sistem generator de coruptie si concurenta neloiala, promovat inca de la inceput in Bucuresti. Analiza pe cifre demonstreaza ca incasarile anuale sunt echivalente cu plata efectuata de maximum 5 companii de transport in constructii cu activitate medie. Astfel, din raspunsul Primariei Capitalei, rezulta ca in 2019 a fost incasata, la gramada din aceasta taxa, suma de 18 milioane lei, conditiile in care o singura firma cu activitate medie in zona B, a achitat anul trecut peste 650.000 de lei, reprezentand aproximativ 5% din totalul colectat. Luand in calcul santierele active anul trecut in Bucuresti respectiv, zecile de companii de transport in constructii ce detin flote considerabile de autocamioane ce strabat zilnic capitala, ne intrebam unde sunt restul de bani ce trebuiau achitati in mod legal de toti cei ce acceseaza zonele A sau B”, se arata intr-un comunicat de presa FORT.
Federatia intreaba in mod public Primaria Capitalei de ce refuza sa aplice in continuare sistemul online, trecand ulterior la digitalizare.
