Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

În 2023, organizarea transportului, manipularea mărfurilor, și alte servicii auxiliare (cod CAEN 5229) au beneficiat de rolul comerțului în economia românească și cea europeană, în general, fiind intensificată cererea pentru soluții logistice complexe. Profiturile din acest sector au fost impulsionate de extinderea centrelor de distribuție și de creșterea comerțului electronic, precum și de externalizarea în mai mare măsură a activităților logistice ca urmare a reducerii vânzărilor și nevoii de a distribui cantități mai mici cu o frecvență mai mare.

În același timp, activitățile de servicii anexe pentru transporturi terestre (cod CAEN 5221) – luate în calcul de asemenea la categoria de activități logistice și de manipulare -au fost susținute de investițiile în infrastructură, multe derulate cu bani europeni, cum ar fi modernizarea căilor ferate și dezvoltarea terminalelor multimodale. De asemenea, cererea pentru spații de depozitare (cod CAEN 5210) a crescut semnificativ, în special în zonele urbane mari și în apropierea hub-urilor logistice. Investițiile în infrastructură și extinderea capacităților logistice au atras investiții străine și au îmbunătățit poziția României ca hub logistic în Europa de Est.

Cu toate investițiile și eficientizările posibile, reducerea consumului nu a putut fi contracarată, astfel că segmentul logistic și expediții au atins un profit total de 392 de milioane de euro, în scădere cu 55,4 milioane de euro față de anul anterior când se înregistrau 447,4 milioane de euro.

Venituri puțin mai mari, dar profituri diminuate

Și la nivelul profiturilor obținute din activități de expediții, logistică și depozitare, Bucureștiul și Ilfovul sunt pe primul loc și tot la foarte mare distanță de restul județelor, cu un total de 170,7 milioane de euro, față de 196,6 în 2022, 127,80 în 2021 și 83,20 în 2020. Clasamentul continuă, ca și în 2022 și 2021, cu Constanța – care a cunoscut o dezvoltare fulminantă după preluarea traficului de mărfuri având ca origine sau destinație Ucraina sau Republica Moldova – cu un profit de 52,1 milioane de euro, față de 60,6 în 2022 și 30,5 în 2021, și cu Arad – cu un profit de 20,09 milioane de euro, având o creștere de 8,19 milioane de euro de la 11,9 milioane de euro în 2022 – devansând în 2023 Bihor (18,06/19,2 milioane de euro) și Timiș (13,2/14,5 milioane de euro).

O ascensiune foarte mare a înregistrat-o Iașiul, care a câștigat șase poziții față de 2022 și intră în top 10 având un profit total de 11,44 milioane de euro (de la 6,52milioane de euro anul anterior), demonstrând potențialul piețelor de la granița estică cu România (Republica Moldova și Ucraina), cele două țări mutându-și la Iași și Suceava capacități comerciale, logistice și chiar mini-industriale. Urmează Argeș, cu 9,88 milioane de euro, față de cele 10,2 milioane de euro în 2022, respectiv 8 în 2021, Giurgiu care urcă o poziție în clasament cu 8,67 milioane de euro și Prahova cu 7,9 milioane de euro. Top 10 se încheie cu o intrare nouă și, anume, Cluj cu 7,3 milioane de euro, deși în 2022 era poziționat tocmai pe locul al treisprezecelea cu 6,1 milioane de euro.

Astfel, județe, precum Galați și Brașov, care reușiseră să intre în top în 2022 nu se mai regăsesc și în topul pe 2023 având profituri de 7,2, respectiv 5,1 milioane de euro. Județele aflate în Top 10 în funcție de profit se află și în Top 10 după cifra de afaceri, cu excepția Prahovei, care înlocuiește Brașovul.

Ultimele 10 județe cu cele mai mici profituri din logistică în 2023 sunt: Vaslui (1,14 mil. euro), Buzău (1,02 mil. euro), Botoșani (1,01 mil. euro), Caraș-Severin (966.109 de euro), Mehedinți (864.219 euro), Covasna (844.231euro), Ialomița (806.577 de euro), Brăila (757.470 euro), Vrancea ( 630360 euro) și Gorj (570.781 euro). Din topul „codașelor” s-au salvat față de 2022 județele Teleorman (1,31 mil. euro), Bacău (1,91 mil. euro),  Călărași (1,47 mil. euro),  Tulcea (1,37 mil. euro),  Vâlcea (2,79 mil. euro) și Harghita (2,95 mil. euro). Iar Vaslui, Buzău, Caraș-Severin și Vrancea – județe care în 2022 reușiseră să își crească profiturile față de 2021 și să se detașeze de pozițiile inferioare din topul ultimelor 10, au revenit printre ultimele clasate.

Sa fie oare 2019 baza unui nou inceput pentru piata interna de logistica si expeditii? Haideti sa facem un exercitiu de imaginatie si sa ne uitam la Top 500 profitabilitate. Cifrele le puteti examina in paginile acestui numar, unde puteti citi, de asemenea, si o analiza mai detaliata a pietei din punct de vedere al mai multor indicatori.

Revenind la partea de profitabilitate, daca este sa comparam cifrele primilor 10 jucatori din ultimii patru ani, observam o fluctuatie de pana in 10%, fie pe plus, fie pe minus, asa cum este cazul in 2018 fata de 2017. Nefiind de o importanta cruciala din acest punct de vedere pentru analiza pietei, trecem la un alt indicator, tipul de activitate derulata. Ei bine, 2019 este primul an in care companiile cu „ADN logistic” au facut mai multi bani decat expeditorii. Desi per total piata (raportat la Top 500) vorbim de un profit in scadere, cifra de afaceri cu 4% mai mica fata de perioada similara din 2018, pentru un total de circa 82 de milioane de euro, companiile cu activitati logistice in depozite, mai ales, au inregistrat profituri mult peste media, negativa, a pietei. De altfel, in Top 10 avem firme care opereaza suprafete mari de depozitare, in timp ce jucatori cunoscuti, care isi faceau profitul numai din intermedieri sau si din servicii de transport intermodal, au iesit din Top 10. Nu este vorba ca cei aflati acum pe primele locuri ale clasamentului nu au facut bani si din intermedieri sau din intermodal, insa cei mai multi si-au folosit sinergiile diverselor tipuri de activitati, de la depozitare si expeditii la transport si distributie nationala. Vorbim de furnizori care si-au crescut activele operationale, inclusiv prin investitii importante in depozite, investitii care este posibil sa fi fost facute in 2018 si amortizate anul trecut. Per total insa, activele primilor 10 jucatori au ajuns la 281 de milioane de euro, in crestere cu peste 6% fata de anul anterior. De remarcat ca toate aceste investitii in suprafete si echipamente au venit din cresterea consumului, care a ajuns la un plus de peste 7% fata de 2018, cu precadere din produse alimentare (+5,6%) si nealimentare (+8,5%).

Maturizarea pietei interne se vede si din cresterea personalului pentru acesti primii 10 operatori 3PL. O crestere fantastica, daca este sa ne raportam strict la cifre, de la 4.900 de angajati in urma cu doi ani la 6.000 de persoane in ultimele 12 luni, insa o crestere explicabila si asumata de companii. Pe de-o parte, pentru ca in 2019 ele stiau si au luat in calcul majorarile costurilor salariale (anul trecut salariul mediu net a inregistrat cea mai mare crestere din ultimul deceniu, de 15%, potrivit datelor publicate de INS), pe de alta parte, pentru ca in top 10 nu mai sunt atat de multi intermediari, care fac cifra de afaceri si profit cu personal redus, doar comercial.

O dovada in plus ca piata s-a maturizat si dezvoltarea nu s-a mai facut artificial, ci organic, este data din faptul ca, desi profitul primelor 500 de companii de expeditii si logistica este mai mic in 2019, primele 100 de firme au inregistrat o profitabilitate mai mare cu 10%, pana la 63,1 milioane de euro, ceea ce reprezinta 77% din totalul profitului din Top 500. Asta inseamna ca au crescut preferintele pentru o mai mare calitate a serviciilor, cu accent pe cele cu valoare adaugata, inclusiv pentru spatii de depozitare moderne, cu precadere de clasa A, segment ce reprezenta 81% din totalul celor 3,8 milioane de metri patrati care se inregistrau in semestrul al doilea al anului trecut, potrivit datelor furnizate de companiile de brokeraj. Nu in ultimul rand, odata cu cresterea calitatii serviciilor, a crescut si ponderea jucatorilor mari din expeditie, capabili sa ofere servicii complete si mai complexe, in detrimentul firmelor mai mici.

Acesta pare a fi contextul in care s-a desfasurat piata de logistica din Romania in 2019, ceea ce ii confera stabilitatea necesara pentru a trece perioada dificila din anul in curs, generata de pandemia Covid-19, un context care a pus multa presiune pe zona de depozitare, in special in prima parte a anului (martie-iulie).