PwC Romania Archives - Traficmedia

Peste 40% dintre companiile din România se așteaptă ca amânările/scutirile la obligațiile fiscale, ajutorul pentru șomaj tehnic sau subvențiile acordate de stat în timpul crizei sanitare să determine inspecții fiscale noi, în contextul în care două treimi dintre respondenți (66%) au beneficiat de astfel de facilități, potrivit unui sondaj realizat de PwC la nivelul Europei Centrale și de Est (ECE).

Comparativ, la nivelul ECE, 36% dintre companii au apelat la măsuri de sprijin din partea guvernelor și, ca urmare, doar 14% consideră că vor fi inspecții fiscale în acest domeniu. În anul 2020, autoritățile fiscale române au efectuat mai puține inspecții fiscale în rândul companiilor, decât în anii anteriori, doar 2% dintre respondenți menționând că au fost ținta unor inspecții fiscale, sub media din Europa Centrală și de Est (ECE) de 9%. Conform respondenților, cele mai multe inspecții fiscale efectuate în România au avut loc, în anul 2016, când 20% dintre respondenți au fost vizați de verificări.

„Sondajul arată că în majoritatea statelor din regiune, zonele de interes ale inspectorilor fiscali sunt aceleași, respectiv aspectele ce privesc impozitul pe profit. În schimb, observăm o diferență destul de mare în ceea ce privește durata inspecțiilor și sumele impuse. Astfel, atât în România, cât și în celelalte state din Europa Centrală și de Est, controalele fiscale au avut în vedere în special tranzacțiile intragrup. Topul este completat de deductibilitatea serviciilor și ajustări ale prețurilor de transfer”, a afirmat Dan Dascălu, Partener și Liderul Practicii de Litigii, D&B David și Baias, societatea de avocatură corespondentă PwC în România.

Cum afectează inspecțiile fiscale activitatea companiilor

Doar 19% din companiile din România au arătat că activitatea lor nu a fost afectată în niciun fel din cauza inspecțiilor fiscale, față de media regională de 41%. Dintre cei care au resimțit un impact al inspecției fiscale în activitate, 44% au menționat volumul mare de informații solicitate, iar 28% inspecția fiscală în sine.

Lipsa unui tratament fiscal uniform în privința unor tranzacții similare este principala nemulțumire privind activitatea autorităților fiscale, menționată de companiile din România (15%), urmată de volumul mare de documente solicitate (13%) și durata prelungită a inspecțiilor fiscale (13%). În România cele mai multe inspecții se întind pe o perioadă 6 luni – 1 an (menționată de 27% dintre respondenți), în timp ce la nivelul țărilor din Europa Centrală și de Est cele mai multe controale se desfășoară într-un interval de 1-3 luni (30%). Printre dificultățile întâmpinate de contribuabilii români și care prelungesc nejustificat durata inspecțiilor se numără lipsa timpului acordat pentru aducerea documentelor justificative de la arhiva externă, lipsa capacității decizionale a inspectorilor și necesitatea confirmării deciziilor luate.

În ceea ce privește sumele stabilite suplimentar, în România, în cele mai multe cazuri (22%) acestea s-au situat între 1 și 5 milioane euro, în timp ce la nivelul ECE cele mai multe sume au fost de până în 50.000 euro (31%). La nivelul statelor din centrul și estul Europei, doar 7% dintre respondenți au avut stabilite în plus sume între 1 și 5 milioane euro, iar pentru 28% nu au fost stabilite sume suplimentare.

Care este atitudinea inspectorilor fiscali?

Întrebați despre atitudinea autorităților fiscale în timpul inspecțiilor fiscale în pandemie, atât în România (63%), cât și la nivelul ECE (65%), majoritatea respondenților au descris-o ca fiind neutră. Contribuabilii care s-au lovit de o atitudine rigidă a inspectorilor, 12% în cazul României și 14% în cazul ECE, au enumerat situații în care inspectorii au refuzat întâlniri video, au solicitat semnarea a peste 250 de pagini ale unui proces verbal din anexe sau au dat dovadă de lipsă de înțelegere față de contribuabili. Peste două treimi dintre respondenții din România (67%) au contestat deciziile emise în urma inspecțiilor fiscale și 42% la nivelul Europei Centrale și de Est. În timp ce doar 11% dintre contestațiile din România au fost admise, în regiune media a fost de 44%.

Sondajul a fost realizat în perioada ianuarie-martie 2021 în rândul a peste 440 de companii din 17 țări. Peste 40% dintre respondenți au o cifră de afaceri de peste 100 de milioane euro și peste 500 de angajați.

Aproape doua treimi (65%) dintre companiile din Romania nu au aplicat masuri de reducere a costurilor cu angajatii in cele doua luni de stare de urgenta, releva datele cuprinse in Barometrul de HR, realizat de PwC Romania, si publicat miercuri.

Conform cercetarii, companiile care au luat decizii de scadere a costurilor au adoptat un mix de masuri pe care le-au aplicat diferit angajatilor in functie de pozitiile ocupate, fiind vizat, in general, personalul operational din structurile a caror activitate a fost afectata de starea de urgenta.

Astfel, 11% au aplicat somajul tehnic cu ajutor de la bugetul de stat, dar fara compensarea diferentei, in timp ce 15% au utilizat somajul tehnic cu acoperirea diferentei de salariu. In acelasi timp, 17% dintre cei chestionati au redus timpul de lucru cu acordul partilor sau au acordat concedii fara plata, iar 4% au facut concedieri.

In ceea ce priveste salariile, sondajul PwC arata ca jumatate dintre respondenti au aplicat cresterile salariale pentru acest an inainte de declararea starii de urgenta, iar majorarea a fost, in medie, de 5,77%. Pe de alta parte, aproape 30% au afirmat ca nu vor creste salariile in acest an, in timp ce 15% au modificat politica de cresteri salariale, aplicandu-le doar pozitiilor critice. In cazul a 80% din totalul salariatilor, pachetele de beneficii au ramas la fel. De asemenea, majoritatea (65%) nu intentioneaza sa modifice sistemul de plati variabile. In aceasi pondere, de 65%, companiile din Romania nu au aplicat masuri de reducere a costurilor cu angajatii in cele doua luni de stare de urgenta

Studiul PwC Romania HR Barometru a fost derulat in perioada 14 – 18 mai 2020 pe baza informatiilor furnizate de 46 de companii, din sectoarele: retail/FMCG, farmaceutic, IT&C, servicii financiare, auto, agricultura, industrie.