Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Semiremorcile trebuie și ele, nu numai camioanele, să fie prevăzute cu un certificat CO₂, iar conform noii legislații UE valorile emisiilor de CO₂ în cazul semiremorcilor noi trebuie reduse cu încă 10% începând cu 2030.

Reamintim că din 2019 camioanele noi de peste 3,5 t trebuie certificate VECTO pentru emisiile de CO₂ și consumul de combustibil, iar producătorii trebuie să se asigure că emisiile medii de CO₂ ale tuturor camioanelor noi începând cu 2030 sunt cu 45% mai mici decât în 2019, după care din 2035 reducerea trebuie să fie de 65%, iar din 2040 de cel puțin 90%.

Și, deoarece forma, aerodinamica și greutatea semiremorcilor sunt factori determinanți pentru emisiile de CO₂ ale vehiculelor tractoare, Comisia a stabilit că producătorii de semiremorci trebuie să contribuie și ei la atingerea obiectivelor climatice. Ceea ce a dus la apariția unui instrument VECTO pentru semiremorci, care determină valoarea CO₂ pe baza dimensiunilor, greutății, anvelopelor și caracteristicilor aerodinamice. Începând cu 1 iulie 2024, constructorii de semiremorci sunt obligați să furnizeze valoarea CO₂ a vehiculelor lor pentru omologarea de tip sau înmatricularea acestora, iar în Olanda instituția care se ocupă de omologare și înmatriculare, RDW, a anunțat deja că semiremorcile fără document CO₂ nu mai pot fi inspectate.

Legislația VECTO pentru semiremorci, prevăzută în Regulamentul UE 2022/1362, este limitată în prezent la cele care au caroseria în formă de box cu o greutate admisă mai mare de 8 t – cele cu prelată, trailerele acoperite și cele frigorifice.

Cisternele, cele pentru transport vrac, trailerele plate, dolly, șasiurile pentru containere și remorcile cu mai mult de trei axe nu intră în domeniul de aplicare al regulamentului, dar asta se poate schimba în viitor. Valorile VECTO înregistrate în 2025 servesc drept referință pentru 2030, an din care producătorii trebuie să se asigure că valorile emisiilor de CO2 ale semiremorcilor lor sunt cu 10% mai mici decât valoarea de referință.

Deși Comisia a redus valoarea reducerii la începutul acestui an, de la 15% la 10% (7,5% pentru remorci), producătorii de semiremorci tot prevăd că vor exista probleme majore în ceea ce privește respectarea normelor.

Cercetările arată că, prin modificări precum montarea anvelopelor cu o rezistență mai mică la rulare, reducerea greutății și dotări ce îmbunătățesc aerodinamica (apărători laterale, spoilere spate), se poate obține o reducere de cel mult 8%. Deci producătorii vor fi amendați pentru nerespectarea legislației, iar ajustările necesare plus penalitățile pot face ca semiremorcile obișnuite să fie cu mii de euro mai scumpe începând cu 2030.

Este posibil ca apariția axei motoare electrice (e-axle) pentru remorci să poată oferi reducerea dorită a emisiilor de CO₂, dar ea nu este încă permisă și va face oricum ca semiremorcile să fie mult mai scumpe. Plus că nu se potrivește pentru toate.

Pentru operatorii de transport intermodal, legislația VECTO aduce și mai multe probleme, explică asociația olandeză de transport și logistică TLN, deoarece pentru aceste semiremorci este și mai dificil să obțină economii de CO₂, câtă vreme reducerea greutății este dificilă, deoarece șasiul trebuie întărit pentru a putea transporta sarcini grele și a rezista forțelor care apar atunci când se deplasează între diferite moduri de transport.

În plus, modificările aerodinamice și axele motoare sunt adesea incompatibile cu transportul naval sau feroviar. Și, dat fiind faptul că aceste semiremorci parcurg un număr limitat de kilometri, 50.000-60.000 pe an, costul lor suplimentar are un impact și mai mare asupra costurilor de operare.

Cu alte cuvinte, mai arată TLN, legislația VECTO este menită să reducă emisiile de CO₂ generate de transportul rutier, dar de fapt are efectul opus asupra transportului intermodal. De aceea există voci care cer ca semiremorcile pentru intermodal să fie exceptate de la legislația VECTO, iar TLN este implicată în dialoguri cu guvernele statelor UE pentru a ajunge la o soluție practică viabilă.

Din nefericire, reuniunea de la Luxemburg nu aduce un transmis un semnal de pornire pentru mai multă protecție a climei și pentru creșterea eficienței logistice și a eficienței legate de vehicule în transportul rutier de mărfuri, conform BGL.

Pe 18 iunie, la Luxemburg s-a reunit Consiliului miniștrilor transporturilor din UE pentru a discuta printre altele şi despre acceptarea combinaţiilor lungi de transport în Europa, măsură mai simplă şi mai ieftină de aplicat pentru creşterea eficienţei transporturilor şi reducerea emisiilor de transport pe tona de marfă transportată.

Miniștrii transporturilor din UE nu au reușit însă să ajungă la niciun acord asupra unei poziții privind dimensiunile și greutățile camioanelor. Statele membre nu au încă nici o practică comună privind acceptarea unei greutăţi sporite în cazul autocamioanelor electrice, pentru a păstra sarcina utilă similară cu un autovehicul diesel şi a face astfel, măcar din acest punct de vedere, mai atractive autocamioanele cu zero emisii.

În prezent, mai multe asociaţii profesionale ale transportatorilor din Europa, în special Germania, solicită miniștrilor transporturilor din UE să elaboreze cât mai repede o strategie cu un calendar pentru a consolida atractivitatea sistemelor de propulsie alternative fără pierderi de sarcină utilă. BGL, asociaţia transportatorilor din Germania, a criticat faptul că este de neînțeles de ce potențialul de reducere a emisiilor de CO2 imediat realizabil – cum ar fi creșterea cu aproximativ zece procente a lungimii camionului articulat – nu poate fi exploatat pe termen lung fără costuri suplimentare de infrastructură.

sursa foto – Schmitz