Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

La evenimentul de la Ambasada Suediei prilejuit de livrarea primului autotractor electric Volvo FH în România, către Blue River, a participat și Victor Tărtăcuță, director executiv la Direcția Transporturi din Primăria Municipiului București, care a reamintit că Bucureștiul stă cel mai prost dintre orașele României la capitolul poluare – iar traficul este una dintre sursele principale de poluare – dar că se iau măsuri pentru a corecta acest lucru. Au fost cumpărate 100 de tramvaie, dintre care 24 au fost deja livrate, și 100 de troleibuze, care vor începe să vină la final de an. Și mai există acordul Ministerului Mediului pentru a transforma 150 de autobuze astfel încât să meargă cu LNG și pentru a cumpăra alte 100 cu această propulsie. Iar dacă toate lucrurile merg conform planului până la final de 2024 se pot schimba 75% din mijloacele de transport în comun din București.

În plus, în curând ar urma să se deschidă ofertele pentru 15 mari proiecte de infrastructură de transport, astfel ca toate tramvaiele să fie mai încăpătoare și să meargă mai rapid, pentru un randament sporit și un interes mai mare din partea oamenilor pentru transportul public.

În ceea ce privește transportul privat, cetățenii din capitală au fost încurajați să cumpere autoturisme electrice prin faptul că nu plătesc impozit pentru ele și nici taxe în parcările publice.

Elis Pavaje, cel mai mare producător de pavaje din România, abordează investițiile tot mai mult către soluții sustenabile. Prin reciclarea produselor din beton, compania contribuie la reducerea emisiilor de CO2 și economisește resurse valoroase. În prezent, Elis Pavaje obține până la 12% economii din reciclarea betonului rezultat din producție, iar potrivit unui comunicat de presă proporția de materiale reciclate este în creștere.

Construcțiile produc cantități enorme de deșeuri, iar în lume anual se produc milioane de tone de beton din renovări. Compania a investit în procese prin care să valorifice resursele viabile, astfel o mare parte din moloz ajunge ca substrat în construcția drumurilor pentru a asigura stabilitatea infrastructurii. De asemenea, și refolosirea deșeurilor din construcții aduc o valoare adăugată mediului, iar cu cât e distanța mai mică dintre șantierul demolat și locul de refolosire, cu atât se economisește mai mult și din transport.

O altă soluție găsită de companie pentru refolosirea betonului este concasarea și reintroducerea acestora în procesul de producție. Pentru a recicla pavelele din beton, mai întâi trec printr-un control al calității prin care se stabilește potențialul acestora, mai apoi se verifică calitatea într-un laborator de teste și în cele din urmă se sortează în funcție de valorile limită admise pentru impurități. Betonul obținut din concasare se amestecă cu nisip, apă și ciment pentru a forma noi produse din beton.       

„În calitate de jucător important în industrie, ne confruntăm mereu cu noi provocări. Protecția mediului și creșterea durabilă au devenit obiective la care Elis Pavaje caută să se alinieze. Doar proiectele inovatoare cu perspectivă economică și ecologică aduc succes pe termen lung pentru compania noastră, comunitatea noastră și mediu“,

a declarat Ovidiu Popa, Director Cercetare-Dezvoltare Elis Pavaje.

Din punct de vedere social și ecologic, producția durabilă reprezintă o prioritate de top pentru companie, mai mult ca niciodată. Specialiștii Elis Pavaje continuă să caute noi soluții pentru a reduce la maxim pierderile.

În timp ce țările dezvoltate ale Europei se apropie de procentul propus de normativele europene de 45% material reciclat în procesul de fabricație al pavelelor, România încă este doar un deziderat.

Cel mai frecvent material reciclat în fabricile Elis Pavaje este utilizat pentru produse de pavaj sau borduri din gama standard. Pe lângă reciclare, Elis Pavaje a implementat panouri solare, generatoare de energie verde în toate fabricile sale și a investit în achiziția de mașini electrice.