Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Producătorul român de cosmetice, Farmec a anunțat joi că va investi peste 40 de milioane de euro într-o nouă unitate de producție în comuna Apahida, în nord-vestul județului Cluj, și va reloca cea mai mare parte a operațiunilor de producție din municipiu.

Investiția va dubla capacitatea de producție a companiei și va crea circa 100 de noi locuri de muncă, a precizat compania într-un comunicat de presă.

În prezent, cea mai mare parte a activităților de producție ale companiei Farmec sunt concentrate în apropierea zonei centrale a orașului Cluj-Napoca, pe strada Henri Barbusse nr. 16, însă unele produse, inclusiv gama sa de deodorante, sunt fabricate în Dezmir, comuna Apahida. Farmec își propune relocarea întregii producții în Dezmir, iar actualul sediu din Cluj-Napoca urmând să funcționeze ca spațiu de birouri (clădire administrativă).

Investiția este estimată la 40 de milioane de euro, dintre care 24 de milioane de euro vor fi folosite pentru finanțarea construcției de la zero a unui centru de producție de 17.700 mp pe o suprafață totală de 24.400 mp, în timp ce 16 milioane de euro vor fi alocate echipamentelor.

„Relocarea etapizată a producției în următorii ani în Apahida reprezintă o decizie istorică pentru Farmec și, odată cu ea, preconizăm o evoluție pozitivă a rezultatelor financiare. Noua investiție va contribui la dezvoltarea economiei locale și naționale, la bunăstarea locuitorilor din zonă, la asigurarea unui mediu de lucru la cele mai înalte standarde pentru angajații noștri și la creșterea sustenabilității, prin dotările pe care le vizăm. Având în vedere balanța comercială puternic negativă în sectorul cosmeticelor, cauzată de importuri masive, și valoarea adăugată pe care Farmec o aduce pentru economia și brandul de țară al României, suntem încrezători că vom avea sprijinul autorităților în demersul nostru de a susține o creștere economică de durată a țării.”,

a declarat Mircea Turdean, Director General Farmec.

Potrivit companiei, pentru a asigura finanțarea parțială a noii fabrici, Farmec a demarat demersurile pentru obținerea unui ajutor individual din partea statului român.

Construcția noii unități de producție este planificată să înceapă anul viitor, urmând să fie finalizată în decurs de trei ani. Fabrica va dispune de o tehnologie de ultimă generație, cu un grad ridicat de automatizare a fluxului de producție, ceea ce va genera costuri mai mici și va eficientiza proceselor de producție. De asemenea, proiectul include instalarea de panouri fotovoltaice, folosirea pompelor de căldură și a altor echipamente industriale cu consum scăzut de energie, precum și prin sisteme moderne de colectare, tratare și epurare a apei industriale și menajere.

Farmec își propune un model de producție cu accent pe economia circulară, contribuind semnificativ la reducerea cantității de energie utilizată și la reducerea, refolosirea și reciclarea deșeurilor de ambalaje.

Rețeaua Farmec deține opt magazine în Cluj-Napoca, Arad, Brașov, Sibiu, Târgu Mureș, Timișoara și alte 20 de magazine Gerovital în București, Brașov, Constanța, Cluj-Napoca, Timișoara, Craiova, Ploiești, Iași, Galați, Oradea, Sibiu, Târgu Mureș.

Potrivit unui studiu realizat de Institutului de Cercetare Capgemini, aproximativ 92% dintre organizațiile intervievate au declarat că relocarea în curs a lanțului global de aprovizionare îi va afecta, dar doar 15% sunt pregătiți pentru a face față acestui lucru.

Studiul realizat de Capgemini pe 1.000 de manageri din 13 țări din industrii, precum produse de consum, retail, producție și științele vieții, arată că 25% din comerțul mondial au fost afectați de închiderea unităților, întreruperile lanțurilor de aprovizionare, absența angajaților și munca la distanță. În plus, raportul arată că 25% din comerțul global va fi relocat în următorii trei ani, ceea ce va duce la inversarea între furnizorii globali și cei locali – 57%, respectiv 43%.

Întreruperile lanțurilor de aprovizionare determină firmele să reducă achizițiile de la distanță, tot astfel și „pentru a se asigura că nu există dependență de anumite țări aflate în război sau vulnerabilitate la întreruperi ale lanțului de aprovizionare, cum ar fi recenta blocare a canalului Suez”, potrivit Houssam Have, vicepreședintelui senior al lanțului de aprovizionare al firmei de automobile Stellantis, care a participat la studiul Capgemini.

Tendința către on- sau near-shoring nu este singura „schimbare tectonică în strategia lanțului de aprovizionare”, prezice studiul. După mai bine de doi ani, în care supraviețuirea a fost principala prioritate a companiilor, accentul s-a mutat pe optimizarea costurilor.

Cu toate că, doar 32% dintre respondenți s-au concentrat pe optimizarea costurilor de transport, față de 57% cu doi ani mai devreme. Capgemini a constatat că 45% dintre organizații absorbeau o parte semnificativă a acestor costuri.

Întrebați care sunt prioritățile lor principale, 58% au menționat că eficiența operațională și reducerea costurilor, reziliența fiind cea mai mare pentru 53%, iar agilitatea pentru a susține noi modele de afaceri a fost prioritate pentru 49%. Următoarele două elemente – experiența clienților și sustenabilitatea – au obținut scoruri semnificativ mai mici, 26% și, respectiv, 22%.

Doar unul din cinci managerii la nivel global consideră că organizațiile lor sunt echipate pentru a face față provocărilor legate de lanțul de aprovizionare în mod consecvent, iar cinci din șase se simt mai puțin pregătiți pentru a adopta „noua paradigmă a lanțului de aprovizionare a unui model digital inteligent care poate găzdui indicatorii tradiționali în experiența clienților și un lanț valoric global cu flexibilitate și sustenabilitate”.

„Este clar că nu există o soluție universală, dar organizațiile care pun bazele unui lanț de aprovizionare bazat pe date, activat de tehnologie, scalabil și sustenabil sunt cele care vor obține cele mai impresionante rezultate în ceea ce privește creșterea loialității clienților, crearea unei valori comerciale mai mari și îndeplinirea obiectivelor de sustenabilitate.”,

a declarat Mayank Sharma, Global Supply Chain Lead la Capgemini.

Doar un sfert dintre firme, lucrează la transformări ale lanțului de aprovizionare, care să integreze birourile din față și din spate, iar doar 6% au declarat că sunt echipate pentru a echilibra strategiile „just-in-time” și „just-in-case”.

Cu toate acestea, întreruperea la nivel global pentru operațiunile lanțului de aprovizionare continuă să îi afecteze, însă doar 15% sunt pregătiți pentru a face față acestei situații.

11% și-au consolidat investițiile și au început să obțină beneficii cu cel puțin 20% mai mari, iar 14% consideră că pot aborda în mod adecvat controlul lanțului de aprovizionare, precum și gestionarea performanței.

Capgemini menționează că proiectarea inteligentă a rețelei și gestionarea riscurilor sistemice sunt esențiale pentru un echilibru mai bun al rețelelor de furnizori, deși numai 23% dintre cei chestionați consideră că pot aborda acest aspect.

Studiul identifică anumiți „maeștri ai lanțului de aprovizionare” care pot „echilibra cu succes multiplele cerințe asupra lanțurilor de aprovizionare”. Aceștia reprezintă doar 9,5% dintre respondenți și au raportat o creștere suplimentară a veniturilor de 15%, o reducere cu 17% mai mare a emisiilor de CO₂ și o cotă de piață mai mare cu 1,8%.