Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Potrivit unui studiu realizat de Institutului de Cercetare Capgemini, aproximativ 92% dintre organizațiile intervievate au declarat că relocarea în curs a lanțului global de aprovizionare îi va afecta, dar doar 15% sunt pregătiți pentru a face față acestui lucru.

Studiul realizat de Capgemini pe 1.000 de manageri din 13 țări din industrii, precum produse de consum, retail, producție și științele vieții, arată că 25% din comerțul mondial au fost afectați de închiderea unităților, întreruperile lanțurilor de aprovizionare, absența angajaților și munca la distanță. În plus, raportul arată că 25% din comerțul global va fi relocat în următorii trei ani, ceea ce va duce la inversarea între furnizorii globali și cei locali – 57%, respectiv 43%.

Întreruperile lanțurilor de aprovizionare determină firmele să reducă achizițiile de la distanță, tot astfel și „pentru a se asigura că nu există dependență de anumite țări aflate în război sau vulnerabilitate la întreruperi ale lanțului de aprovizionare, cum ar fi recenta blocare a canalului Suez”, potrivit Houssam Have, vicepreședintelui senior al lanțului de aprovizionare al firmei de automobile Stellantis, care a participat la studiul Capgemini.

Tendința către on- sau near-shoring nu este singura „schimbare tectonică în strategia lanțului de aprovizionare”, prezice studiul. După mai bine de doi ani, în care supraviețuirea a fost principala prioritate a companiilor, accentul s-a mutat pe optimizarea costurilor.

Cu toate că, doar 32% dintre respondenți s-au concentrat pe optimizarea costurilor de transport, față de 57% cu doi ani mai devreme. Capgemini a constatat că 45% dintre organizații absorbeau o parte semnificativă a acestor costuri.

Întrebați care sunt prioritățile lor principale, 58% au menționat că eficiența operațională și reducerea costurilor, reziliența fiind cea mai mare pentru 53%, iar agilitatea pentru a susține noi modele de afaceri a fost prioritate pentru 49%. Următoarele două elemente – experiența clienților și sustenabilitatea – au obținut scoruri semnificativ mai mici, 26% și, respectiv, 22%.

Doar unul din cinci managerii la nivel global consideră că organizațiile lor sunt echipate pentru a face față provocărilor legate de lanțul de aprovizionare în mod consecvent, iar cinci din șase se simt mai puțin pregătiți pentru a adopta „noua paradigmă a lanțului de aprovizionare a unui model digital inteligent care poate găzdui indicatorii tradiționali în experiența clienților și un lanț valoric global cu flexibilitate și sustenabilitate”.

„Este clar că nu există o soluție universală, dar organizațiile care pun bazele unui lanț de aprovizionare bazat pe date, activat de tehnologie, scalabil și sustenabil sunt cele care vor obține cele mai impresionante rezultate în ceea ce privește creșterea loialității clienților, crearea unei valori comerciale mai mari și îndeplinirea obiectivelor de sustenabilitate.”,

a declarat Mayank Sharma, Global Supply Chain Lead la Capgemini.

Doar un sfert dintre firme, lucrează la transformări ale lanțului de aprovizionare, care să integreze birourile din față și din spate, iar doar 6% au declarat că sunt echipate pentru a echilibra strategiile „just-in-time” și „just-in-case”.

Cu toate acestea, întreruperea la nivel global pentru operațiunile lanțului de aprovizionare continuă să îi afecteze, însă doar 15% sunt pregătiți pentru a face față acestei situații.

11% și-au consolidat investițiile și au început să obțină beneficii cu cel puțin 20% mai mari, iar 14% consideră că pot aborda în mod adecvat controlul lanțului de aprovizionare, precum și gestionarea performanței.

Capgemini menționează că proiectarea inteligentă a rețelei și gestionarea riscurilor sistemice sunt esențiale pentru un echilibru mai bun al rețelelor de furnizori, deși numai 23% dintre cei chestionați consideră că pot aborda acest aspect.

Studiul identifică anumiți „maeștri ai lanțului de aprovizionare” care pot „echilibra cu succes multiplele cerințe asupra lanțurilor de aprovizionare”. Aceștia reprezintă doar 9,5% dintre respondenți și au raportat o creștere suplimentară a veniturilor de 15%, o reducere cu 17% mai mare a emisiilor de CO₂ și o cotă de piață mai mare cu 1,8%.

Ministerul de Transport din Spania le-a prezentat recent asociațiilor patronale din această țară Planul Național de Inspecții pe 2022 în transportul rutier, din care rezultă că prioritate vor avea competiția neloială și dumping-ul social din partea companiilor relocate în alte țări.

Concret, vor fi controlate mai ales firmele străine care operează în Spania, în special cele relocate (numite colocvial „cutii-poștale“), cu respectarea Directivei Europene 22/2006 referitoare la aplicarea legislației sociale referitoare la transportul rutier, care obligă statele membre UE să desfășoare controale care să vizeze companiile clasificate ca fiind cu mare risc. Aceste acțiuni de control au început încă din 2016, în colaborare cu organisme de inspecție din alte instituții publice, cum ar fi Agenția pentru Taxe și Inspectoratul de Muncă.

În acest sens, în iulie 2021 a apărut un nou protocol de acțiune al Inspecției în Transport și al Inspecției Securității Muncii și Sociale, cu scopul de a întări, îmbunătăți și extinde lupta împotriva fraudei la angajarea de lucrători în transport. Așa cum se arată în protocolul încheiat între aceste instituții, caracteristica principală a companiilor cutie-poștală este că ele nu au activitate economică reală în țara unde au sediul central și unde angajează lucrători, ci au activitate în alte stare membre ale UE, unde își oferă de fapt serviciile, eludând normele aplicabile și reducând costurile salariale și contribuțiile sociale.

Controlul companiilor cutie-poștală se va desfășura și în trafic (atât pentru vehiculele grele, cât și pentru cele ușoare) și la compania de unde se încarcă bunurile, verificându-se respectarea reglementărilor sociale și a celor referitoare la cabotaj. Pentru că normele anterioare limitau posibilitatea de control al acestor companii, după intrarea în vigoare, în februarie, a reglementărilor din Pachetul Mobilitate 1, organismele de control pot face verificări complete ale firmelor străine care operează în Spania.

O noutate este și controlul respectării termenului maxim de plată, care este și ea o prioritate a Uniunii Europene.

Alte acțiuni de control incluse în Planul pe 2022 sunt cele legate de operațiunile care își au originea sau destinația în centre mari de producție sau platforme logistice și zone de încărcare din porturi, unde sunt concentrate cele mai mari volume de încărcare și descărcare a mărfurilor.

Controlul va continua și asupra companiilor care oferă servicii de transport online, în special a platformelor de coletărie, care folosesc de obicei vehicule ale unor intermediari și nu respectă reglementările fiscale și pe cele referitoare la angajare.

Pentru a garanta procesarea uniformă a dosarelor în întreaga Spanie, în 2021 a fost creată o aplicație informatică unică și aceasta le permite Comunităților Autonome să realizeze controalele uniform și să și sancționeze la fel. Iar în 2022 integrarea Comunităților Autonome va fi terminată, astfel încă toate dosarele să fie procesate cu aceeași aplicație.