Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Operatorii de transport rutier de mărfuri trebuie să respecte cerințele privind detașarea conducătorilor auto atunci când efectuează transport de mărfuri între, prin și pe teritoriile părților. „Șofer detașat“, potrivit Acordului comercial și de cooperare între UE și Marea Britanie, înseamnă un șofer care, pentru o perioadă limitată, își desfășoară activitatea pe teritoriul unei alte părți decât unde lucrează în mod normal. Operatorul de transport rutier poate detașa șoferi pe teritoriul celeilalte părți în contul său și sub direcția sa, în temeiul unui contract încheiat cu destinatarul serviciilor de transport, iar șoferii operează pe teritoriul acelei părți, cu condiția să existe o relație de muncă între operator și șofer în perioada de detașare. Ca urmare, o detașare începe atunci când șoferul intră pe teritoriul celeilalte părți pentru încărcarea și/sau descărcarea mărfurilor și se termină când șoferul părăsește teritoriul acelei părți. Șoferul nu este considerat detașat în Regatul Unit sau UE în cazul în care tranzitează teritoriul fără încărcarea sau descărcarea mărfurilor.

Pentru șoferii detașați în teritoriu sunt stabiliți termenii și condițiile de angajare: perioadele maxime de muncă și minime de odihnă, concediul anual minim plătit, remunerația, inclusiv plata orelor suplimentare, condițiile de sănătate, siguranță și igienă la locul de muncă, măsuri de protecție privind angajarea femeilor însărcinate sau care au născut recent și dispoziții privind nediscriminarea.

Conceptul de remunerație este determinat de legislația și/sau practica națională a părții și, în cazul UE, de legislația și/sau practica națională a statului membru pe al cărui teritoriu este detașat șoferul și înseamnă toate elementele constitutive ale remunerației devenite obligatorii prin legislația națională, reglementarea sau dispozițiile administrative sau prin convențiile colective sau hotărârile de arbitraj care, în acea parte sau în acel stat membru, au fost declarate universal aplicabile.

Indemnizațiile specifice detașării sunt considerate ca parte a remunerației, cu excepția cazului de rambursare a cheltuielilor efectuate din cauza detașării (de călătorie, cazare).

În cazul în care termenii și condițiile de angajare nu determină ce elemente ale indemnizației specifice detașării sunt plătite în rambursarea cheltuielile efectuate efectiv din cauza detașării sau care fac parte din remunerație, atunci întreaga indemnizație se consideră plătită în rambursarea cheltuielilor.