România Archives - Traficmedia

Piața auto din Uniunea Europeană a continuat să crească în mai 2026, însă într-un ritm moderat, în timp ce electrificarea își consolidează rapid poziția în mixul de vânzări, potrivit analizei realizate de ACAROM (Asociația Constructorilor Europeni de Automobile – ACEA).

Astfel, în mai 2026 au fost înmatriculate 955.013 autoturisme noi în UE, în creștere cu 3,2% față de aceeași lună din 2025. La nivelul perioadei ianuarie–mai 2026, piața a ajuns la 4.748.801 de unități, ceea ce înseamnă un avans de 4% față de anul precedent, semn că sectorul auto european rămâne pe un trend pozitiv, dar fără un ritm accelerat.

Schimbarea structurală a pieței se vede însă mai clar pe segmentul de propulsii alternative. Mașinile full electrice au ajuns la 950.521 de unități în primele cinci luni din 2026, în creștere puternică, de 35,7% față de anul anterior, și reprezintă deja aproximativ 20% din totalul pieței UE. În paralel, segmentul hibrid continuă expansiunea și a urcat la 2.255.288 de unități, cu un avans de 20,4%.

Evoluțiile la nivel de piețe naționale rămân însă inegale. Germania a înregistrat o creștere de 3,6%, Spania a avansat cu 5,8%, iar Italia a avut una dintre cele mai dinamice evoluții, cu un plus de 9,4%. Franța, în schimb, a consemnat o ușoară scădere de 0,6%, semn că redresarea nu este uniformă în Europa de Vest.

România se situează pe locul 18 în UE, cu 48.730 de autoturisme noi înmatriculate în perioada ianuarie–mai 2026, în scădere de 10,1% față de anul precedent. Totuși, segmentul electrificat continuă să crească peste media pieței: au fost înmatriculate 4.026 de autoturisme full electrice, în urcare cu 43,2%, iar hibridele au ajuns la 28.810 de unități, în creștere cu 9,2%.

Pe zona constructorilor, topul european rămâne dominat de marii jucători tradiționali. Volkswagen Group rămâne lider de piață, cu 1.501.699 de unități înmatriculate, în creștere ușoară, de 1%. Stellantis ocupă poziția a doua, cu 905.444 de unități și un avans de 5,3%, în timp ce Renault Group a înregistrat 535.295 de unități, în scădere cu 5,4%. În cadrul grupului, Dacia a contribuit cu 218.392 de unități, însă a consemnat o scădere de 12,4%. Ford Motor Company a raportat 156.933 de unități înmatriculate, în scădere cu 16,9%, una dintre cele mai accentuate contracții din rândul producătorilor majori.

La nivel general, piața auto europeană își menține creșterea, dar devine tot mai clar segmentată între piețele naționale și între constructori. Electrificarea continuă să fie principalul motor de expansiune, în timp ce diferențele de performanță dintre jucătorii mari indică o competiție tot mai intensă într-o industrie aflată în plină tranziție structurală.

Companiile europene accelerează electrificarea flotelor, însă ritmul tranziției este condiționat tot mai puternic de creșterea costurilor, cerințele tot mai stricte privind sustenabilitatea și o rețea publică de încărcare pe care mulți o consideră încă insuficient dezvoltată. România se poziționează peste media regională în ceea ce privește intenția de extindere a flotelor electrice, dar rămâne una dintre piețele unde barierele operaționale și financiare sunt resimțite cel mai puternic.

Electrificarea flotelor corporate intră într-o nouă etapă în Europa, trecând treptat din zona de testare și proiecte-pilot în zona deciziilor de investiții. Potrivit celui mai recent studiu realizat de DKV Mobility, peste jumătate dintre companiile europene intenționează să achiziționeze vehicule complet electrice în următorii doi ani, în timp ce România se remarcă printr-un apetit de investiții peste media europeană.

Studiul, realizat pe baza a 1.732 de interviuri cu manageri de flote și mobilitate din opt piețe europene – Germania, Italia, Franța, Țările de Jos, Spania, Polonia, Cehia și România – arată că 56% dintre companiile participante intenționează să adauge vehicule complet electrice în flotele proprii în următorii doi ani. La nivel local, cercetarea a inclus 219 interviuri cu manageri de flote din România.

România, printre cele mai dinamice piețe din regiune

În România, 74% dintre companiile participante la studiu spun că intenționează să introducă mai multe vehicule electrice în flotă în următorii doi ani, în timp ce doar 7% anticipează o reducere a numărului acestora. Pentru piața locală, cifrele indică o trecere tot mai clară de la interesul declarativ pentru mobilitatea electrică la planuri concrete de investiții, pe fondul presiunii de reducere a emisiilor, al nevoii de modernizare a flotelor și al unei atenții mai mari acordate costului total de utilizare pe termen lung.

Datele poziționează România printre cele mai ambițioase piețe din eșantion în privința extinderii flotelor electrice, într-un moment în care companiile sunt nevoite să își recalibreze strategiile de mobilitate în funcție de cerințele ESG, de volatilitatea costurilor operaționale și de schimbările din fiscalitate și infrastructură.

Tranziția se accelerează, dar costurile rămân principalul risc

Deși intenția de electrificare este în creștere, managerii de flote din România indică un set de bariere mai pronunțat decât în alte piețe analizate. Printre principalele obstacole se numără costurile ridicate de achiziție și administrare a vehiculelor electrice, autonomia încă percepută ca limitată, infrastructura publică insuficient dezvoltată, dar și dificultatea de a evalua evoluția cadrului de reglementare și a costurilor cu energia electrică și serviciile de încărcare.

În practică, acest lucru înseamnă că ritmul electrificării nu mai depinde exclusiv de disponibilitatea companiilor de a investi, ci și de maturizarea ecosistemului din jurul mobilității electrice: infrastructură, stabilitate de cost, predictibilitate fiscală și disponibilitatea soluțiilor de încărcare pentru utilizare zilnică.

România, alături de Polonia și Cehia, se numără printre piețele cu o dependență mai mare de infrastructura publică de încărcare decât alte state incluse în studiu. Pentru companii, această dependență se traduce în incertitudine operațională, mai ales în cazul flotelor cu utilizare intensă, unde predictibilitatea timpilor de încărcare și accesul la puncte disponibile devin variabile relevante în calculul de eficiență.

„Multe companii și-au asumat deja în mod clar electrificarea flotelor. Factorul decisiv va fi acum dacă elementele-cheie ale acestui ecosistem – precum costurile, prețurile energiei și infrastructura – vor putea ține pasul cu acest ritm de dezvoltare.”, a adăugat Sven Mehringer.

Motorina rămâne dominantă în flotele europene, însă mixul începe să se schimbe

La nivel european, flotele corporate sunt în continuare dominate de motorizările convenționale. Motorina rămâne principalul tip de combustibil utilizat, urmată de benzină, însă ponderea vehiculelor electrificate – atât BEV, cât și plug-in hybrid – continuă să crească. Studiul arată că, deși tranziția este în curs, aceasta nu se produce uniform în toate țările. Piețe precum Țările de Jos au deja o pondere semnificativă de vehicule complet electrice în flotele companiilor, în timp ce în Europa Centrală și de Est motorizările tradiționale și soluțiile hibride de tranziție continuă să aibă o pondere mai mare.

Pentru companiile din regiune, inclusiv pentru cele din România, rezultatul este un model de tranziție etapizată, în care electrificarea avansează, dar coexistă încă o perioadă cu flote diesel, benzină sau hibride, în funcție de profilul operațional al businessului și de accesul la infrastructură.

Presiunea pe costuri, sustenabilitatea și electrificarea redesenează agenda managerilor de flote

Potrivit DKV Mobility, trei teme domină agenda de fleet management în Europa: presiunea tot mai mare asupra costurilor, cerințele crescânde de sustenabilitate și electrificarea flotelor. Aceste presiuni sunt resimțite mai puternic în companiile mari și în sectorul transporturilor, unde dimensiunea flotei și intensitatea utilizării transformă orice schimbare de tehnologie într-o decizie cu impact direct asupra marjelor și a fluxurilor operaționale.

În acest context, electrificarea nu mai este doar o decizie de imagine sau de conformare la obiective de mediu, ci începe să fie tratată ca un proiect de eficiență și transformare operațională, cu implicații asupra structurii de cost, politicilor de mobilitate și investițiilor în infrastructură proprie.

Companiile mută o parte din investiții în infrastructura proprie

Una dintre concluziile relevante ale studiului este orientarea tot mai clară a companiilor către dezvoltarea de infrastructură proprie de încărcare. La nivel european, aproximativ nouă din zece companii care operează deja vehicule electrice au instalată infrastructură de încărcare la sediile proprii, iar majoritatea spun că vor continua investițiile în următorii doi ani.

Această tendință sugerează o schimbare de abordare: companiile nu mai privesc electrificarea exclusiv prin prisma achiziției de vehicule, ci ca pe un proiect integrat care include infrastructură, management energetic și optimizarea utilizării flotei. În lipsa unei rețele publice suficient de dense și predictibile, investiția în puncte proprii de încărcare devine pentru multe businessuri o condiție pentru scalarea flotelor electrice.

DKV Mobility: electrificarea avansează, dar succesul depinde de întregul ecosistem

„Raportul nostru arată în mod clar că procesul de electrificare în cadrul companiilor europene se accelerează. În același timp, devine evident că transformarea parcurilor auto ale companiilor rămâne o sarcină strategică complexă pentru multe din acestea.”, a declarat Sven Mehringer, director general al DKV Mobility și responsabil pentru departamentul Energie și Servicii Auto.

Potrivit acestuia, următoarea etapă a pieței va depinde mai puțin de intenția companiilor de a electrifica și mai mult de capacitatea ecosistemului de a susține această tranziție prin costuri mai predictibile, energie accesibilă și infrastructură suficient dezvoltată.

Studiul DKV Mobility privind mobilitatea electrică a fost realizat de Innofact AG în noiembrie 2025, prin 1.732 de interviuri online standardizate cu manageri de flote și mobilitate din opt țări europene. România a fost reprezentată în eșantion prin 219 interviuri.