Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Alstom, liderul global în mobilitatea inteligentă și sustenabilă, a dezvăluit public prima locomotivă electrică Traxx Universal, produsă pentru ARF (Autoritatea pentru Reformă Feroviară), marcând o etapă importantă în livrarea contractului semnat în 2024. Contractul include 16 locomotive și o perioadă de mentenanță de 20 de ani pentru servicii de întreținere și reparații.

„Suntem mândri să vedem cum prima locomotivă Traxx Universal a ARF intră în faza de testare conform programului. Acesta este un pas important în angajamentul nostru de a oferi României soluții de transport durabile și de înaltă performanță.”, a precizat Gabriel Stanciu, Managing Director Alstom România, Bulgaria și Moldova.

Prima locomotivă a sosit în țară și este supusă unui program complet de testare pe parcursul lunii august la Centrul de Testare Făurei, urmat de un program de testare în Germania pe linii certificate TSI. 

În prezent, locomotiva are un finisaj temporar de culoare albastră pentru a proteja suprafața în timpul testelor. La finalizarea programului de testare, va fi aplicată vopseaua finală de culoare roșu închis. 

„Noile locomotive vor oferi un impuls major capacității de transport feroviar sustenabil al țării în ceea ce privește viteza și fiabilitatea.”

Aceste locomotive electrice cu patru axe au o viteză maximă de 200 km/h și pot tracta până la 16 vagoane de pasageri. Locomotivele vor fi echipate cu cel mai modern sistem ERTMS Alstom pentru o eficiență optimă și un nivel ridicat de siguranță și securitate, asigurând în același timp interoperabilitatea deplină. Contractul pentru cele 16 locomotive Traxx include servicii de întreținere și reparații timp de 20 de ani, cu posibilitatea de prelungire pentru încă 20 de ani prin acorduri suplimentare. Livrările vor începe în prima jumătate a lui 2026.

Locomotivele Traxx sunt certificate în 20 de țări, acoperă o distanță totală de peste 300 de milioane de kilometri pe an și au fost vândute în peste 3.000 de unități, începând cu anul 2000.

• Sursa foto: Alstom

Minereurile conduc topul: ce se transportă cel mai mult pe calea ferată în UE

În 2023, transportul feroviar de marfă din Uniunea Europeană a fost dominat, atât în termeni de volum (tone), cât și ca distanță parcursă (tone-kilometru), de categoria „minereuri metalice și alte produse miniere și de carieră; turbă; uraniu și toriu”. Această grupă de mărfuri, clasificată conform standardului NST 2007, a reprezentat 12,3% din totalul transportului feroviar în tone-kilometru, dar a avut o pondere chiar mai mare – 15,5% – în ceea ce privește greutatea efectivă transportată.

Această diferență între ponderea în tkm și în tone sugerează că minereurile sunt transportate, în general, pe distanțe mai scurte comparativ cu alte tipuri de mărfuri.

Combustibili, produse petroliere și metale – pondere mare în transport

Pe următoarele locuri în clasamentul mărfurilor transportate pe calea ferată, în funcție de kilometri parcurși, se situează:

• Cocs și produse petroliere rafinate – 10,1% din totalul tkm
• Metale de bază și produse metalice fabricate (excluzând echipamente) – 8,8%
• Produse agricole, silvice și pescărești – 8,1%
• Cărbune, lignit, petrol brut și gaze naturale – 7,8%
• Produse chimice, mase plastice și combustibil nuclear – 5,7%

Aceeași ierarhie este relativ menținută și în analiza bazată pe greutate (tone), cu excepția cărbunelui, care urcă pe locul doi (11,8%) datorită densității și volumelor mari transportate.

Mărfurile periculoase: lichidele inflamabile domină categoric

O parte importantă a transportului feroviar o constituie mărfurile periculoase. În 2023, lichidele inflamabile (de exemplu, combustibili sau produse petroliere rafinate) au fost cele mai transportate substanțe periculoase în 19 din cele 23 de țări UE pentru care au fost raportate date. Ponderea acestora variază considerabil: de la 37% în Italia până la 100% în Luxemburg.

Alte categorii dominante la nivel național au fost:

• Gaze comprimate sau lichefiate – cele mai transportate în Danemarca și Suedia
• Substanțe corosive – predominante în Grecia (71,3%) și Finlanda (59,7%)
• Solide inflamabile – principal tip în Portugalia (35,3%)
• Diverse substanțe periculoase – singura categorie raportată în Irlanda

România se încadrează în categoria țărilor care transportă preponderent lichide inflamabile, reflectând structura industriei chimice și energetice care utilizează rețeaua feroviară pentru transportul de produse petroliere.

România transportă doar cu vagoane individuale – fără trenuri complete

Un aspect interesant al structurii transportului feroviar în UE în 2023 este tipul de transport utilizat – trenuri complete, vagoane individuale sau alte forme. România se regăsește printre cele trei țări (alături de Finlanda și Lituania) care au raportat exclusiv transporturi cu încărcături complete de vagoane, fără trenuri formate integral din același tip de marfă.

Acest tip de organizare logistică reflectă un grad mai scăzut de integrare operațională, spre deosebire de țări precum Irlanda (100% trenuri complete), Italia (91,6%) sau Polonia (85,3%), unde marfa este grupată mai eficient pentru a reduce costurile și timpul de livrare.

România în context: specific național și decalaj față de lideri

Structura tipurilor de mărfuri transportate pe calea ferată în România reflectă o economie încă puternic bazată pe materii prime (minereuri, cărbune, produse petroliere) și mai puțin pe bunuri cu valoare adăugată mare.

Faptul că România nu utilizează trenuri complete și că transportul se face aproape exclusiv în regim național (74,2% din totalul tkm în 2023) indică o infrastructură feroviară fragmentată și o integrare redusă în lanțurile logistice europene de tip intermodal.

În plus, lipsa unor terminale moderne care să conecteze feroviarul cu transportul rutier și fluvial limitează competitivitatea căii ferate în fața transportului rutier, mai flexibil și mai rapid.

România are resurse și trafic, dar nu are eficiență

Datele din 2023 arată că România are un volum semnificativ de mărfuri care circulă pe calea ferată, dar acestea sunt în mare parte transporturi naționale, fragmentate, cu marfă brută și logistică slab integrată.

Comparativ cu alte țări europene, România nu reușește încă să capitalizeze pe poziția sa geografică sau pe potențialul de tranzit. Un transport feroviar eficient presupune trenuri complete, integrare intermodală, terminale logistice moderne și conexiuni transfrontaliere funcționale – capitole la care România mai are mult de recuperat.

Modernizarea infrastructurii, digitalizarea operațiunilor feroviare și stimularea transportului intermodal ar putea transforma calea ferată într-un motor de creștere real pentru economia românească și un aliat al decarbonizării transporturilor.