soferii profesionisti Archives

Pentru soferii profesionisti timpii in care asteapta la incarcare/descarcare trebuie considerati program de lucru, conform deciziei din 13 noiembrie 2017 a Curtii de la Milano, sectiunea specializata pe probleme de munca si sesizata de un conducator auto pedepsit de angajator de mai multe ori cu sanctiuni disciplinare sau cu taieri de salariu si amenintat cu concedierea pentru ca a folosit tahograful in mod necorespunzator, adica l-a tinut in modul „ciocan“, indicand programul de lucru, in timp ce astepta la incarcare, cand de fapt, spune angajatorul, ar fi trebuit sa-l tina in „patratul barat“, indicand un timp „la dispozitie“.

Potrivit publicatiei italienesti „Uomini e Trasporti”, tribunalul nu a acceptat punctul de vedere al companiei, din mai multe motive. Mai intai pentru ca, atata vreme cat supravegheaza o activitate – incarcarea sau descarcarea – soferul nu poate sa dispuna liber de timpul sau si trebuie sa ramana la locul de munca. Apoi, conform contractului colectiv de munca, el este responsabil pentru continutul vehiculului si pentru orice pierdere si dauna. Iar daca in unele cazuri se intampla ca soferul sa se indeparteze de locul incarcarii/descarcarii, el face asta numai cu permisiunea managerului. In plus, durata probabila a operatiunilor de incarcare si descarcare nu poate fi cunoscuta dinainte.

In tara noastra sunt circa 260.000 de soferi de camion si aproape toti vor finaliza pana la sfarsitul anului cursurile de pregatire profesionala continua ce devin obligatorii din 2014. Problema la noi este, din pacate, cea de calitate a cursurilor de formare profesionala, ca urmare a faptului ca sunt autorizate circa 200 de astfel de centre, iar multe dintre acestea pun accentul doar pe acordarea atestatelor, in timp ce in alte state se pune accentul pe pregatirea practica a cursantilor, dedicata tipului de activitate practicat.

In Romania sunt 230-260.000 de soferi de camion, respectiv potentiali cursanti ai scolilor de pregatire profesionala. Pana in 2014, toti vor trebui sa urmeze cele 35 de ore de formare profesionala continua o data la cinci ani.
De mai bine de doi ani examinarea la centrele de formare profesionala se face cu ajutorul sistemului informatic, de cand acestea au fost obligate sa detina minimum 20 de calculatoare la sediu. Examinarea se face in prezenta inspectorilor ARR, care detin si gestioneaza sistemul informatic in baza caruia se desfasoara examenul.

In general, in ziua examenului comisia se prezinta la ora opt dimineata la centrul respectiv, unde un reprezentant al acestuia asigura intrarea si iesirea din sala a examinatilor. La intrare, fiecare se legitimeaza si se aseaza la computer cu cartea de identitate langa ei. „In general, sunt 20 de cursanti deoarece regula generala a centrelor este sa aiba 20 de calculatoare si doar IFPTR a cumparat mai multe. De aceea si procesul dureaza mult pe parcursul unei zile“, a explicat Melus Florian Coman, directorul general al ARR. Examinatii identifica prin parola proba pe coduri pentru care dau examenul, deschid sistemul si apoi fiecare se identifica in lista trimisa de centru cu numele si CNP-ul, dupa care apar intrebarile. Pe parcursul examenului se poate reveni asupra intrebarilor, insa, cand a expirat timpul, acesta valideaza lucrarea, care apoi este printata. Cursantul vine la comisie, identifica lucrarea si si-o insuseste prin semnatura, iar apoi iese din sala.
Potrivit lui Gabor Sandor, presedintele IFPTR, obligativitatea frecventarii cursurilor de catre fiecare sofer prin aparitia OMTCT 42/2006 pentru sustinerea examenului a facut ca institutul sa inregistreze un mai mare interes pentru a participa la cursuri din partea soferilor cu experienta, „insa numai in conditiile in care serviciul de formare oferit se incadreaza si se realizeaza in coordonatele unui exercitiu respectabil din punct de vedere organizatoric si al continutului profesional“.
Reglementarile interne ce stabilesc conditiile de organizare si desfasurare a cursurilor de pregatire profesionala continua (ce vizeaza implementarea Directivei 59/2003, respectiv OMTCT 42/2006), favorizeaza, in opinia reprezentantilor IFPTR, doar organizarea unor cursuri cu un program concentrat. „Fiecare conducator auto inscris la pregatire este obligat sa urmeze numarul minim de ore prestabilit. Din pacate nu exista alternativa ca formarea sa se poata realiza si intr-o esalonare fezabila pentru unii soferi/angajatori – in mod raportat la media de o zi de pregatire/an. Gradul de promovabilitate la examene este de 93%“, a explicat Gabor Sandor.
Acesta a mai preconizat ca toti soferii profesionisti din Romania vor fi titulari de CPC (certificate de pregatire continua) pana la sfarsitul acestui an, astfel ca vom indeplini in avans termenul obligatoriu de detinere a acestor documente din 2014.

30 de ore de examen
Examenele variaza intre 30 de minute pentru conducatori auto si patru ore pentru cei care acceseaza pentru prima data profesia. Ultima categorie trebuie sa dea si un examen practic dupa promovarea celui teoretic. „Media timpului de sustinere a examenului este de circa o ora. Au fost situatii in care erau de examinat intr-o zi circa 500 de cursanti intr-un singur judet. Un exemplu este Arges, unde sunt noua centre, respectiv cinci in Pitesti si patru raspandite in teritoriu, astfel ca se pierdea foarte mult timp cu deplasarea intre ele. Daca un centru are 20 de calculatoare, 500 de examinati insemnau 25 de serii de examinati. Daca pentru fiecare serie era necesara in medie o ora de examinare, insemna un necesar de 25 de ore de examinare, care, daca adaugam si deplasarile din interiorul judetului, erau 30 de ore. Atunci am facut doua comisii si astfel am injumatatit timpul de examinare, de deplasare si de validare. Ceea ce inseamna ca un examen care incepea la ora 08:00 nu se termina mai tarziu de ora 20:00, or inainte au fost situatii cand acestea s-au terminat chiar si la ora trei dimineata“, a explicat directorul ARR
Pentru o planificare cat mai buna a examenelor, directorul ARR are in vedere sa discute cu centrele de pregatire profesionala posibilitatea ca, prin rotatie, examenul sa aiba loc intr-un singur centru. „In lege scrie ca data, ora si locul examenului sunt stabilite de comisie. Nu s-a facut pana acum, dar o vom face, pentru ca este mai usor sa stabilesti daca aceasta ramane acolo pe parcursul intregii examinari, se poate face si o programare pe ore a acestuia.“

Examinatorii sunt repartizati automat
O alta schimbare a vizat repartizarea automata a examinatorilor printr-un program informatic. Acestia sunt anuntati cu putin timp inainte unde trebuie sa ajunga. Teoretic, alocarile pot fi modificate, insa cine intra in sistem trebuie sa se identifice cu ID si parola, iar orice modificare, inclusiv cu persoana care s-a logat, apar intr-o alerta pe calculatorul directorului general. „Nu risca nimeni, pentru ca acest lucru ar duce la concediere. Examinatorii nu trebuie sa mearga acolo doar sa asiste. Ei trebuie sa urmareasca daca sunt angajati ai ARR ce nu sunt nominalizati si ce cauta acolo, sa raporteze in forma scrisa toate incidentele care pot aparea, respectiv «am gasit centrul inchis», «s-a intrerupt curentul», «nu functioneaza internetul», daca a fost comisia completa – pentru ca examenul trebuie validat integral numai in prezenta tuturor membrilor comisiei – daca cineva da indicatii in timpul examenului etc. Toate aceste lucruri se raporteaza, deoarece in functie de asta se poate amana examenul.“
Scade rata de promovare a examenelor
Dupa schimbarea sistemului sunt tot mai multi cei care participa la cursurile de formare profesionala in primul rand pentru a se familiariza cu calculatorul. La precedentul sistem, rata de promovabilitate era de 98%, noile reguli au redus-o la 50%, iar acum a crescut din nou catre 70%. „Din discutiile cu centrele si din statisticile controalelor, sunt introduse si alte intrebari decat cele existente deja in sistem. Daca, de exemplu, introduci cinci intrebari, sistemul le poate configura in 125 de feluri. Acestea pot fi subpuncte la alte intrebari sau pot fi rotite, iar posibilitatea ca in 10 judete sa existe doua chestionare identice este nula. Toate acestea au crescut calitatea procesului de pregatire.“

Prea multe centre de formare
Potrivit FATII, in Romania nu s-a aplicat un calendar al pregatirii periodice. Acesta a existat initial in OMT 42/ 2006, dar a fost abandonat printr-o modificare a ordinului inainte de implementare (10 septembrie 2008 pentru transportul de persoane, 10 septembrie 2009 pentru cel de marfa), rationamentul fiind acela ca soferii romani obtineau atestate inca din 2003 cu valabilitate cinci ani (OMTCT nr. 597/2003).
Astfel, inaintea expirarii valabilitatii acestui atestat, ei au intrat in pregatirea periodica de 35 ore in conformitate cu directiva europeana. „In niciun caz nu se preconizeaza o aglomeratie la cursuri pentru aceasta categorie. Multi dintre soferi nu mai au loc de munca din cauza situatiei dificile in care se afla firmele de transport, precum si a autorizarii unui numar extrem de mare de centre de pregatire, circa 200. Interesul major al cursantilor nu este de a participa la cursuri, ci de a detine CPC“, a spus Calin Sabau, directorul general FATII.
Si reprezentantii IFPTR considera ca de mai bine de opt ani numeroase centre au fost autorizate continuu si fara nicio noima. Astfel ca procesul de autorizare si-a pierdut din consistenta si s-a degradat. Gabor Sandor a opinat ca formarea profesionala este cedata complet catre sfera comerciala, guvernata acum de arbitrariu si de situatii conjuncturale ori de oportunitati, si doar ingreunata in realizarea sa faptica, prin reglementari ad-hoc (uneori contradictorii si lipsite de coerenta si ratiune) si prin supraadministrare, care-i confera un grad de expunere ridicat si vulnerabilitati pe masura, in raport cu exercitarea substitutiva a competentelor de autorizare si control.
Cu alte cuvinte, centrele mari, care in prezent ofera o formare de calitate in domeniu, sunt concurate de cele care dau foarte usor doar atestatele. „Centrele oferteaza la ora actuala nu serviciul de pregatire profesionala, ci pe cel de atestare, atributul exclusiv al autoritatii de stat. Oare chiar se doreste ca toate centrele de pregatire profesionala sa se transforme in agentii de intermediere a obtinerii de atestate/certificate profesionale emise de autoritatea competenta?“

Tot mai putini cursanti
O imagine asupra dezastrului din domeniul formarii profesionale se poate face dupa numarul de cursanti. Astfel, daca in urma cu cativa ani organizarea de cursuri pentru mai putin de 15 candidati era ceva iesit din comun si considerata neavenita de catre autoritatea competenta, acum tot mai des se organizeaza cursuri pentru unul sau doi candidati. „Inregistram si o toleranta inexplicabila fata de aceste practici, ceea ce submineaza orice initiativa de a mai tine un standard calitativ respectabil si benefic pentru sistem. Nu trebuie sa fim specialisti ca sa recunoastem ca in acest cazuri este vorba de niste activitati comerciale care nu au nimic in comun cu ceea ce ar trebui sa fie cursurile de formare profesionala. Practic lucrurile sunt lasate in voia sortii, in detrimentul interesului general“, a spus presedintele IFPTR.

Viitorul suna bine
Din pacate, in prezent nici soferii nu sunt dispusi sa invete prea mult, iar calitatea serviciilor de formare profesionala este in scadere. In conditiile actuale, in care sistemul de formare nu poate oferi garantii profesionale consistente, va trebui, potrivit lui Gabor Sandor, sa se reconsidere atributiile si responsabilitatile soferilor. Un exemplu ar fi o posibila degrevare a soferilor de unele sarcini de administrare/planificare/gestiune a cursei, pentru a favoriza o mai buna concentrare asupra securizarii si derularii misiunilor de transport in conditii de siguranta.
Presedintele IFPTR a propus si restructurarea si protejarea sistemului de formare, astfel incat „sa redevina garantia statuarii si mentinerii unui standard profesional predictibil, subordonat interesului general, si astfel un instrument facil de promovare a stategiei si de implementare a politicilor sectoriale in materie de siguranta rutiera“. Acesta a mai spus ca, odata ce statul stabileste obligatia de formare, ar fi firesc sa-si rezerve parghiile controlului realizarii obiectivelor urmarite. „Tarile care nu au respectat recomandarile specialistilor UE si spiritul reglementarilor UE in materie, si au mers pe o politica de fragmentare excesiva a pietei formarii profesionale (sub umbrela respectarii dreptului de acces neingradit la profesie prost intelese/interpretate), se confrunta si se vor confrunta cu probleme din ce in ce mai mari. Acestea vor incerca sa gaseasca solutii de concentrare a resurselor de care dispun, pentru a reconsidera garantiile indispensabile realizarii interesului general de a ameliora siguranta rutiera. Important ar fi ca sistemul de transport, in general, si respectiv cel de formare, in particular, sa dispuna de resursele necesare pentru a traversa perioadele de tatonari, pana la identificarea si definitivarea unor solutii fezabile. Desi momentan se contureaza motivatii consistente in materie, ceea ce ne lipseste este poate curajul, inclusiv in a recunoaste adevaruri absolute, si teama de a ne subordona respectului fata de valorile consacrate de insasi exercitarea meseriei“.
Chiar daca situatia prezenta nu este tocmai buna in domeniul formarii profesionale, aceasta are toate sansele sa se redreseze pe viitor, deoarece exista deja o cerere de soferi pe piata muncii, iar angajatorii cer ca acestia sa fie din ce in ce mai bine pregatiti, pentru a putea indeplini cat mai bine serviciul catre clienti.

Examinarea incalca Directiva europeana
Reprezentantii FATII considera ca prin conditionarea eliberarii CPC (certificatului de pregatire continua) in urma pregatirii periodice de 35 de ore de sustinerea si promovarea unui examen se incalca prevederile Directivei 2003/59/CE.
„Conducatorii auto de marfa si persoane trebuie sa obtina un CPC care sa ateste calificarea initiala in urma promovarii unui examen. Exceptie fac cei care se incadreaza in prevederile art. 4 din Directiva, urmand ca in decursul a cinci ani toti sa urmeze o pregatire periodica de 35 de ore, la finalizarea careia li se elibereaza CPC pentru o noua perioada de cinci ani, dar fara examen (ei au deja un drept castigat, acela de a profesa cu conditia acestei formari periodice o data la cinci ani)“, a explicat directorul general FATII.
Calin Sabau a mai spus ca, pe plan european, cele 35 de ore de pregatire se desfasoara modular, in functie de necesitatile beneficiarului (firma de transport), de specificul activitatii acestuia. Astfel, daca, de exemplu, o firma desfasoara activitati de transport busteni, atunci pregatirea periodica este concentrata pe problemele specifice din acest sector, cum sunt incarcarea, arimarea, gabaritul, utilizarea inertiei autovehiculului incarcat, documentele de la bord etc. Sau, un numar semnificativ din cele 35 sunt dedicate exercitiilor practice din respectivul domeniu.
In Marea Britanie, cele 18 ore necesare specializarii pentru cursul ADR de baza (colete) sunt considerate parte a pregatirii periodice, soferul trebuind sa mai parcurga diferenta. Iar in Franta, potrivit directorului general FATII, exista o programa de pregatire periodica structurata astfel incat fiecare cursant conduce individual doua ore si jumatate, autocamioanele fiind special construite cu cabina dubla. In timpul cat un cursant parcurge o tema de conducere, alti trei observa din cabina, astfel incat, din cele 35 de ore, 10 sunt parte practica.
„De altfel, in Directiva se precizeaza foarte clar rolul pregatirii periodice a conducatorului auto, si anume acela de actualizare a cunostintelor, cu accent pe conducerea rationala a vehiculelor si respectarea regulilor de securitate. In Romania, ministerul de resort a impus o programa obligatorie de pregatire, neintelegand deloc rostul si rolul pregatirii periodice, o programa care cuprinde toate obiectivele din anexa 1 la directiva si care, de fapt, se adreseaza calificarii initiale, pentru ca respectarea intocmai a prevederilor directivei nu le mai crea conditii pentru examinare. Sigur este foarte greu sa impui unui sofer cu experienta sa parcurga o programa rigida si sa stea 35 de ore la curs intr-o sala de clasa. In plus, nici angajatorii nu pun mare pret pe pregatire, si nu putine au fost ocaziile cand soferii au fost sunati sa iasa de la curs pentru a pleca in cursa“.
De aceea, FATII considera ca trebuie rezolvate problemele legislative care reglementeaza pregatirea periodica a conducatorilor auto din Romania, gasita modalitatea prin care sa se respecte obligativitatea frecventarii in totalitate a celor 35 de ore, precum si o selectie mai atenta in ceea ce priveste autorizarea furnizorilor de formare profesionala.