Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Companiile din Romania incearca sa treaca in mod direct de la dotari rudimentare la un nivel tehnologic foarte inalt cand vine vorba de softuri pentru transport si aplicatii pentru depozite, scazand astfel costurile pentru echipamente si solutii intermediare. Situatia apare atat din dorinta de a fi la acelasi nivel cu competitia din vestul Europei, dar si ca urmare a supraestimarii nivelului occidental pe acest segment. Totodata, datorita preturilor mai mici, furnizorii romani de WMS au fost avantajati pe piata autohtona a ultimilor doi ani, iar cresterea cu 40% de anul acesta comparativ cu 2010 de pe segmentul stivuitoarelor indica o revenire importanta a pietei, chiar daca nivelul se afla inca mult sub cel de dinaintea crizei.

Toate acestea, dar si tendinta evidenta a Europei de a se indrepta catre transportul feroviar si naval, precum si modalitatile de obtinere a sprijinului financiar pentru implementarea de solutii IT au fost discutate in cadrul dezbaterii despre solutiile de eficientizare a proceselor logistice din seminarul Eficienta in Supply Chain, parte a conferintei Tranzit de la inceputul lunii trecute.

Fata de partea occidentala a continentului, unde segmentul logistic a beneficiat de implementarea treptata a solutiilor de software, pe masura ce au aparut inovatiile in domeniu, in Europa de Est, mai putin dezvoltata din acest punct de vedere, „companiile incearca sa ajunga de la zero la 100 intr-un timp foarte scurt“, este de parere Herman Wierenga, managing director Central&Eastern Europe Ortec, care crede insa ca aceasta nu reprezinta o solutie viabila, iar nivelul care se gaseste in prezent in Europa de Vest ar trebui atins pas cu pas.
Totusi, companiile din Romania isi desfasoara activitatea la nivel international, aflandu-se in competitie cu jucatori din partea occidentala a continentului, aceasta fiind si explicatia pentru graba lor.
„De obicei, acei cativa pasi de la inceput aduc cele mai multe castiguri“, a declarat Wierenga, explicand ca de cele mai multe ori companiile pot avea castiguri rapide cu investitii relativ mici si, prin urmare, nu este nevoie de cheltuieli imense pentru a eficientiza operatiunile, iar celelalte investitii majore fac doar o mica diferenta in procesul taierii de costuri. „Cei din Romania se asteapta ca in Olanda totul sa fie complet automatizat, dar nu este deloc adevarat. Uneori se intampla ca aici sa se ajunga la standarde mai inalte decat cele cu care se lucreaza in Olanda“, a mai spus reprezentantul Ortec, dand ca exemplu compania TCE din Romania, cu standarde foarte inalte, ai carei reprezentanti au fost complet surprinsi sa constate ca acestea erau chiar mai ridicate decat cele la care opereaza TNT in Olanda. „In general, in Olanda, companiile sunt mult mai realiste atunci cand aleg sa implementeze software“, a mai spus acesta.
In acelasi timp insa, Dragos Geletu, managing director KLG Romania, pune aceasta tendinta a operatorilor din tara noastra pe seama beneficiarilor de servicii logistice, care cer de la furnizori cele mai noi solutii de pe piata. Insa disponibilitatea clientilor de a plati serviciile pe masura standardelor cerute este o cu totul alta discutie.

Furnizorii romani de WMS au castigat teren datorita preturilor
Piata WMS din Romania a suferit niste schimbari in ultimii doi ani, furnizorii romani au castigat teren datorita preturilor mai mici, dar si pentru ca au oferit servicii de dezvoltare gratuita pentru anumite procese din depozit. De asemenea, din cauza crizei, unii implementatori straini au renuntat la piata din Romania pe termen scurt, preferand sa se concentreze pe unele cu expunere mai mare, ca Ucraina, Rusia s.a. Potrivit lui Corneliu Tutunaru, consultant logistic, pe termen scurt, piata WMS din Romania se va caracteriza printr-o batalie pentru clienti, pentru ca acestia nu mai au capital pe care sa-l orienteze catre astfel de sisteme, situatie intalnita mai ales in cadrul firmelor mici, jucatorii mai mari dispunand deja de aceste solutii. „Sunt multe firme mici care, pentru ca nu mai tin stocuri, considera ca implementarea unui WMS nu mai reprezinta o necesitate urgenta. In plus, multe companii mici si medii cu distributie proprie, depozit propriu, se gandesc la externalizare, ceea ce inseamna deja o scadere a numarului de potentiali clienti pentru piata de implementare a solutiilor WMS“, a declarat consultantul logistic, care este insa de parere ca business-ul pe acest domeniu isi va reveni in viitorul nu prea indepartat, iar firmele autohtone vor avea in continuare un avantaj in fata celor straine. „Au aparut deja solutii noi, dezvoltate in Romania“, a adaugat Tutunaru.
Mihnea Dima, director de vanzari Still Motostivuitoare, e de parere ca interesul companiilor din Romania in privinta solutiilor de eficientizare a crescut in ultimul timp, insa la nivel de informare, fara sa fie puse neaparat in practica. „De exemplu, din cate cunosc eu, nimeni nu a decis pana la acest moment sa mearga pe solutia RFID. O alta solutie care poate ajuta foarte mult la controlul si gestionarea costurilor este modulul de fleet management, dar pentru a carui implementare au optat foarte putini dintre utilizatori. Acestea pot contribui in mod clar la reducerea si controlul costurilor, insa pana acum nu si-au gasit loc pe piata din Romania, insa noi suntem optimisti“, a mai declarat reprezentantul Still.

Vanzarile de stivuitoare, cu 40% peste nivelul
din 2010
Potrivit lui Mihnea Dima, pe piata romaneasca a avut loc o crestere de 40% fata de anul trecut, insa chiar si in aceste conditii nivelul este inca departe de cel inregistrat inaintea crizei. Si vanzarile de anvelope au urmat un trend asemanator, „si datorita faptului ca pe piata din Romania companiile inteleg din ce in ce mai mult ca anvelopele de calitate inseamna, de fapt, un cost de operare mult mai scazut“, a declarat Catalin Storosciuc, reprezentant Continental.

Mai putin sprijin pentru solutii IT
Pentru companiile care doresc insa implementarea unei solutii IT de eficientizare a operatiunilor logistice si de transport, exista finantari europene in cadrul programului operational sectorial dedicat segmentului privat, gestionat de Ministerul Economiei printr-o autoritate de management, special creata conform regulamentului UE pentru gestionarea fondurilor. „Linia pentru software se va deschide in iulie anul acesta, valoarea maxima fiind de un milion de lei, pentru achizitionarea de softuri pentru relatia cu clientii sau planificarea resurselor“, a declarat Aida Catana, consultant pentru fonduri europene. Companiile pot folosi fondurile pentru proiectare, daca este nevoie, si achizitie de solutii IT, daca nu au datorii fata de stat si doar daca nu au mai beneficiat de fonduri publice pentru acelasi tip de proiect. Perioada de la depunerea proiectului pana la momentul in care se poate face implementarea softului este insa destul de mare, iar companiile ar mai trebui sa aiba in vedere si faptul ca fondurile se acorda in sistem de rambursare. „Deci initial compania trebuie sa dispuna de suma necesara pentru a incepe activitatile si apoi, in baza unei cereri de rambursare, va primi si banii inapoi“, a mai spus Aida Catana.
Dupa ce in 2009 CE a recomandat statelor membre sa flexibilizeze sistemul si sa ajute mai mult companiile private, incurajand finantarea de pana la 100%, acum, „pentru ca se considera ca ne-am mai revenit, si ca bugetul de stat are nevoie de bani la alte capitole, se reduce din nou acest procent de finantare, pana la 80%. Vom vedea exact in ghidul solicitantului, care trebuie sa apara in curand, pentru ca s-au schimbat multe conditii“, a mai spus consultantul pe fonduri europene.

Bani UE mai ales pentru transport nepoluant – feroviar si naval
Potrivit Aidei Catana, pana in 2020, obiectivele UE urmaresc o crestere inteligenta, ceea ce inseamna investitii in segmentele de dezvoltare si cercetare in primul rand, dar si protectia mediului. „Ar fi bine ca toate firmele, fie ca opereaza in segmentul serviciilor sau al productiei, fie in transporturi sau in alt domeniu, sa aiba un departament de cercetare. Transportul va fi finantat in masura in care este ecologic“, a spus consultantul, care a adaugat ca se fac eforturi sustinute la nivel european pentru a se trece de la transportul rutier la cel naval si feroviar. „Sunt programe gestionate de CE pe care mi-as dori foarte tare ca firmele din Romania sa le acceseze mai mult, care se refera la transportul comutat, la realizarea de platforme pentru a trece marfuri din transport feroviar catre fluvial“, a mai spus aceasta.

Chiar daca situatia incepe sa-si revina, totusi investitiile realizate de importatorii de remorci in ateliere sunt mai cumpatate, acestia rezumandu-se doar la reechiparea service-urilor si cresterea stocurilor de piese de schimb. Insa pentru anul acesta, avand in vedere ca piata da semne de revenire, mai toti importatorii au planuri de extindere a retelei de service.
 

Dupa ce in 2009 a extins reteaua de service, anul trecut Autoconstruct a initiat investii care au permis extinderea gamei de servicii, cum ar fi statia ITP din locatia de la Campulung. Pentru 2011 planurile companiei includ extinderea retelei, insa regiunile vor fi alese in functie de evolutia vanzarilor pentru a fi aproape de clienti si a asigura un suport cat mai bun. Activitatea in service s-a situat anul trecut la un nivel similar lui 2009, insa pe fondul extinderii gamei de servicii si relansarii proiectelor de infrastructura reprezentantii Autoconstruct estimeaza o crestere a volumelor.
Avand in vedere conditiile pietei era necesara o regandire a strategiei si adaptare pe toate planurile, inclusiv politica de tarife si renegociere a contractelor cu furnizorii de piese. „Avem intotdeauna propuneri alternative pentru clientii nostri, dar pastram in oferta si piesele de origine, clientul fiind cel care decide pentru ce tip de piesa opteaza. De aceea si stocul a fost mentinut la nivelul impus de piata, urmand sa fie extins in functie de evolutia acesteia“, a mentionat Viorel Rusu, director general Autoconstruct. In plus, profilul reparatiilor s-a modificat putin, in trecut cel mai mare volum era generat de vehiculele noi, iar acum, ca urmare a reorientarii operatorilor catre vehicule second-hand, acestea sunt majoritare in service. Numarul angajatilor a crescut, ajungand la 53 de locatii. Avand in vedere complexitatea lucrarilor, fiind vorba de vehicule specializate, se lucreaza intr-un singur schimb.      
 In ciuda perioadei mai dificile traversate, gama extinsa de servicii a ajutat activitatea de reparatii sa depaseasca pragul de profitabilitate. Operatiunile din service au avut o contributie de 25-30% la cifra de afaceri inregistrata de grup.

Eficienta este pe primul plan
Investitiile realizate de CTE Trailers nu au avut drept scop extinderea retelei prin deschiderea de centre noi, ci eficientizarea celor deja existente prin softuri care sa asigure o evidenta foarte clara a stocurilor si a cash-flow-ului, echipe noi de lucru si training, atat pentru reparatiile echipamentelor frigorifice, cat si pentru specializate.
Departamentul de vanzari de piese de schimb si-a triplat cifra de afaceri, iar cea de service s-a dublat anul trecut, comparativ cu 2009. Jumatate din piesele de schimb sunt utilizate in propria retea, iar cealalta jumatate este comercializata catre terti. Valoarea stocului a ramas constanta fata de 2009, la circa 150.000 de euro. Centrul din Bucuresti si-a mentinut capacitatea, insa in celelalte puncte de lucru au fost angajate patru echipe de lucru. Incepand cu 2011 nu este exclus sa se lucreze in doua schimburi, mai ales ca a fost demarata si activitatea de asamblare a suprastructurilor Meiller.
Avand in vedere perioada dificila prin care au trecut, transportatorii au cam renuntat la revizii anul trecut, iar o parte din reparatii au inceput sa le efectueze pe cont propriu, la service apeland doar pentru operatiunile mult prea complicate.
„Pentru anul acesta dorim sa ne dublam cifra de afaceri realizata din operatiunile din service, sa ne extindem hala de service din Bucuresti si sa in-vestim in echipamente“, a spus Dana Bejan, managing partner CTE Trailers.  

Vanzarile after-sales vor creste
Reteaua service-urilor autorizate Wielton au ramas la acelasi nivel (cu trei locatii), insa pentru 2011, InterCargo intentioneaza sa investeasca pentru a extinde reteaua catre zona centrala si de nord a tarii, pentru a oferi o acoperire mai buna clientilor. Nici in ceea ce priveste situatia operatiunilor de service lucrurile nu au stat diferit fata de activitatea de vanzari, astfel ca in 2009 si prima parte a lui 2010 s-a simit un recul, incepand sa creasca din a doua parte a anului trecut.
„Cifra de afaceri din after sales, care se rezuma doar la vanzarea de piese de schimb pentru produsele Wielton, lucrand doar cu service-uri partenere, reprezinta 10% din totalul performantelor companiei, restul fiind sustinut de vanzarile de remorci“, a explicat Alex Paunescu, director general InterCargo. Ca urmare a cresterii interesului pentru echipamente second-hand atat in 2009, cat si in 2010, pentru perioada urmatoare este estimata o crestere a aportului after-sales la cifra de afaceri. Valoarea stocului de piese de schimb a crescut anul trecut, fiind de aproximativ 30.000 de euro, comparativ cu 20.000 de euro in 2009. Si, chiar daca operatorii au incercat sa reduca din costuri, InterCargo nu a apelat la furnizori mai ieftini de piese de schimb.
Pentru echipamentele Langendorf,  serviciile de reparatii sunt oferite de parteneri in zona Bucuresti, Arad, langa Brasov, dar si la Medias.
Volumul de activitate a crescut anul trecut, comparativ cu 2009, cu 15%, iar pentru anul acesta este estimata aceeasi crestere. Pretul pentru ora de manopera s-a mentinut la acelasi nivel cu 2009, insa pentru 2011 va creste usor.
Anul trecut gradul de ocupare a service-ului a inregistrat o crestere usoara comparativ cu 2009, de la 60-70% la 70-80%, ceea ce i-a ajutat sa se mentina pe linia de plutire, fara pierderi sau profit, in service-ul partener de la Medias, care dispune de mai mult de 20 de angajati. Valoarea stocului de piese de schimb a fost mentinuta la un nivel ridicat, de peste 100.000 de euro. 
  
Investitii doar in echipamente
Cu o retea de cincisprezece locatii, din care doar una proprie si 14 parteneri, Schwarzmüller a inregistrat o crestere a volumului de service cu 400%, comparativ cu 2009, care a reprezentant totusi primul an de activitate, nedispunand de aceasta capacitate inainte de criza. Daca in 2009, vanzarile de piese au insumat 70% din totalul activitatii de after sales, iar service-ul, 30%, anul acesta activitatea s-a echilibrat, cele doua componente contribuind in mod egal.
Anul trecut reteaua a fost extinsa cu sase parteneri, iar pentru perioada urmatoare este urmarita dezvoltarea retelei de magazine si depozite logistice pentru piese si componente, mai ales ca valoarea stocului a crescut de la 350.000 de euro in 2009 la 500.000 de euro anul trecut, ca de altfel si numarul angajatilor, de la 11 la 18 la ora actuala. In 2010, Schwarzmüller a investit 160.000 de euro in echipamente pentru service si 45.000 de euro in scule. Pretul la manopera a ramas neschimbat, insa pretul pieselor a mai scazut. In aceste conditii, gradul de ocupare anul trecut a fost de 120%, ceea ce a determinat reprezentantii Schwarzmüller sa treaca la doua schimburi incepand cu anul acesta, in timp ce in 2009 a fost de 70%, putin peste limita minima de 65% care asigura eficienta.