Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Conform datelor furnizate de Cushman & Wakefield Echinox, în primul trimestru al anului (T1), cererea pentru spații logistice și industriale în România a atins aproximativ 200.000 de metri pătrați, generate în principal de companiile de producție, FMCG și operatorii logistici. România a ocupat locul al doilea la nivel regional în ceea ce privește cererea în T1, fiind devansată doar de Polonia, care este liderul incontestabil în Europa Centrală și de Est, depășind în același timp Cehia, Slovacia și Ungaria.

În Cehia au fost închiriate spații logistice și industriale în total de 160.000 de metri pătrați, în timp ce în Ungaria au fost închiriate 109.000 de metri pătrați și în Slovacia 107.000 de metri pătrați.

La începutul anului, companiile de producție au avut o activitate remarcabilă pe piața românească de leasing industrial, cu o pondere de 17% din volumul total al tranzacțiilor, depășind pentru prima dată operatorii logistici (10%) și companiile FMCG (13%).

Cea mai mare tranzacție încheiată în T1 al lui 2024 a fost legată de o vânzare-leaseback de 19.000 de metri pătrați a spațiilor Tenneco din Ploiești către WDP. A urmat o pre-închiriere de 11.000 de metri pătrați încheiat de Maravet în cadrul WDP Park Baia Mare, tranzacție intermediată de Cushman & Wakefield Echinox, și un nou contract de închiriere semnat de Drim Daniel Distributie pentru un spațiu de depozitare de 10.000 de metri pătrați în MLP București Vest.

„Companiile de producție devin din ce în ce mai relevante pe piața de leasing logistic și industrial, în parte datorită fenomenului de nearshoring, dar și prin relocări din Europa de Vest sau chiar din alte țări din ECE. Aceste companii își desfășoară, de obicei, activitatea în spații proprii, dar au nevoie de o mai mare flexibilitate datorită obiceiurilor de consum în continuă schimbare ale consumatorilor, flexibilitate care poate fi obținută prin închirierea altor spații. Credem că această tendință se va intensifica în perioada următoare, în timp ce proiectele de infrastructură în curs de desfășurare vor deschide noi zone pentru investiții în proiecte industriale.”,

a declarat Stefan Surcel, Head of Industrial Agency Cushman & Wakefield Echinox.

Cererea pentru spații logistice și industriale în România s-a concentrat în principal în marile hub-uri logistice din țară, Bucureștiul ocupând o pondere de 50% din volumul total. De asemenea, Ploieștiul a înregistrat o pondere de 10%, iar Timișoara de 6%. În afară de acestea, companiile și-au manifestat interesul și pentru orașe, precum Iași, Craiova, Arad și Oradea.

În T1, oferta nouă de spații industriale și logistice a înregistrat o încetinire a investițiilor, deoarece dezvoltatorii au adoptat o abordare mai prudentă din cauza incertitudinilor economice și a numărului tot mai mic de proiecte speculative. Astfel, doar 50.000 de metri pătrați au fost livrați în această perioadă, față de 100.000 de metri pătrați în aceeași perioadă a lui 2023. Stocul total de spații industriale și logistice a ajuns la 7,07 milioane de metri pătrați, cu rate de neocupare de 6,1% în București și 5,0% la nivel regional.

În prezent, dezvoltatorii au în construcție proiecte cu o suprafață totală de 500.000 de metri pătrați în diverse orașe din România. Bucureștiul, Timișoara și Brașov sunt principalele destinații pentru dezvoltatori, aproximativ 50% din proiectele viitoare fiind localizate în aceste hub-uri logistice. În plus, orașele Slatina, Arad și Sibiu vor beneficia și ele de noi spații semnificative pe termen scurt.

Potrivit platformei germane VerkehrsRundschau, climatul de afaceri din logistica din această țară nu este unul bun, ci, pentru al patrulea trimestru consecutiv, situația furnizorilor de servicii s-a deteriorat, așa cum arată cel mai recent sondaj realizat de Institutul Ifo în numele Asociației Germane de Logistică (BVL).

Cele mai multe firme chestionate continuă să se aștepte la scăderi ale cererii și ale cifrelor de afaceri în următoarele șase luni, deoarece clienții din industrie și comerț estimează că situația lor va fi din ce în ce mai rea. În ceea ce privește prețurile produselor, aceste companii nu se așteaptă la creșteri în următoarele luni, deoarece, ca și în trimestrul precedent, sunt stocuri mari și este puțin probabil ca firmele să poată impune prețuri de vânzare mai mari.

Thomas Wimmer, președintele BVL, comentează analiza arătând că totul se înrăutățește. Managerii companiilor portuare observă o creștere accentuată a traversărilor fără gol pentru a nu anula plecările navelor și a reduce capacitatea de încărcare. Într-o singură lună din 2023 au fost la fel de multe astfel de traversări fără încărcătură decât în întregul 2022.

În depozitele din Germania sunt multe mărfuri, în special sezoniere, și unele stocuri sunt greu de redus. Iar în comerțul electronic lucrurile sunt mai liniștite și stocurile sunt mici, deoarece capitalul circulant este din nou la loc de cinste, iar consumatorii sunt reticenți la achiziții din cauza inflației.

În ciuda șocurilor temporare din lanțurile valorice, consumul a fost, în general, destul de stabil în ultimele luni, deși combinația dintre redresarea ratelor dobânzilor și inflație l-a redus, și sunt așteptate volume care să se stabilizeze la un nivel scăzut.

Iar spațiile logistice sunt la capacitate maximă: doar 1,5% din spațiul existent este disponibil. În ceea ce privește transportul aerian și maritim, prețurile au scăzut, transportul pe căile navigabile interioare cunoscând un boom special datorită boom-ului transportului de cărbune.