Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Faptul ca in Romania se construiesc drumuri de calitate proasta la preturi mari nu mai e de mult un secret pentru noi si incepe sa nu mai fie nici pentru institutiile europene. Cele mai recente dovezi sunt gropile de pe autostrada Timisoara-Arad, inaugurata (desi nu fusese inca terminata) acum mai putin de un an cu surle si trambite si cu celebrul test al paharului, si tronsonul Arad-Nadlac, care se confrunta si el cu probleme care l-ar putea face sa piarda din finantare, care provine 85% din Fondul de Coeziune, fonduri nerambursabile ale UE, si 15% de la Guvernul Romaniei.

Ca urmare a deteriorarilor, Biroul de Politie Autostrazi Vest a solicitat CNADNR sa impuna restrictii si sa amplaseze indicatoare de limitare a vitezei, deoarece riscul de a pierde controlul volanului este destul de mare, circulatia va fi dirijata pe un singur sens, iar constructorul trebuie sa remedieze problemele pana la sfarsitul lui septembrie.
Si, pentru ca alinierea infrastructurii din Romania la standardele tarilor din jur nu se loveste doar de calitatea slaba, preturile si termenele mari de executie sau de exproprierile cu cantec, ci si de… descoperirile arheologice care impiedica lucrarile sau deviaza traseul stabilit initial, pe locul viitoarei autostrazi Sibiu-Nadlac a fost descoperit ceea ce arheologii numesc primul oras din Transilvania, o asezare neolitica, centru regional de productie si distributie a obiectelor de ceramica.
Tot luna trecuta, CNADNR a anuntat lista firmelor care au depus oferte pentru loturile 2, 3 si 4 din tronsonul de autostrada Lugoj-Deva, care au o lungime totala de circa 72 km si ale caror lucrari au fost evaluate la peste trei miliarde de lei fara TVA.
Si, pentru ca la noi lungimile autostrazilor sunt de obicei din maximum doua cifre, dar uneori chiar dintr-una, tot la final de august CNADNR a deschis ofertele pentru portiunea de 8,7 km din tronsonul Gilau-Nadaselu al Autostrazii Transilvania si pentru cel de 25,62 km al tronsonului 2 din Timisoara-Lugoj.
Pentru tronsonul Gilau-Mihailesti au depus oferte 13 firme/asocieri: Consorzio Stabile Alveare, Asocierea Selina SRL-Doprastav as-Sodi Constructii SRL, Tirrena Scavi SpA, Asocierea OHL ZS-Tel Drum. Asocierea Pa&Co International SRL-Hochtief Solution AG, Collini Lavori SpA, Asocierea Lena Engenharia e Construcoes SA-Apolodor Grup Construct SRL-Via Design SRL-Arcadis Eurometudes SA, FCC Construccion SA, Asocierea Copisa Constructora Pirenaica SA-Consinit SRL-Eurocerad InternationalSRL, Asocierea Azvi SA-Delta ACM 93 SRL, Asocierea Porr Bau GmbH-Hidroconstructia SA-Studio Corona SRL, Asocierea Spedition UMB SRL-Tehnostrade SRL si JV Strabag SRL-Straco Grup SRL-Consitrans SRL- Drum Proiect SRL.
Iar pentru tronsonul 2 din autostrada Timisoara s-au inscris 10 companii/asocieri: FCC Construccion si Copisa Constructora Pirenaica si consortiile Selina SRL-Doprastav as-Sodi Constructii SRL, Tirrena Scavi-Societa Italiana per Condotte d'Acqua, Max Boegl Romania-Max Bogl Bau GmbH & Co. Kg-Astaldi-Tancrad SRL, Impresa Pizzarotti & C-Pizzarotti SA-Shapir Structures 1991, Teloxim Con SRL-Comsa-Aldesa Construcciones-Vamibero Holding-Arcadis Eurometudes, Strabag SRL-Straco Grup SRL, Constructora San Jose-Sevicon Obras e Infraestructuras SL si Spedition UMB-Tehnostrade.
Constructorii s-au inghesuit la propriu si mare mirare a starnit faptul ca Romstrade nu si-a anuntat intentia de a participa la niciuna din aceste licitatii.
Tot in august, Comisia Europeana a aprobat finantarea nerambursabila din fonduri europene a constructiei autostrazii Timisoara-Lugoj si a variantei de ocolire a Timisoarei la standard de autostrada, in valoare de 248 de milioane de euro, din care cofinantarea de la UE prin contributia nerambursabila din Fondul de Coeziune este de 210,9 milioane de euro, iar restul sunt bani de la bugetul de stat. Sunt vizate proiectarea, supervizarea si constructia unei autostrazi de doua benzi pe sens si a unei variante de ocolire de 9,5 km, precum si constructia a 13 poduri, 19 pasaje, doua noduri rutiere si trei zone de parcare si servicii, toate acestea ducand la o viteza medie de deplasare (estimata) de 115 km/h.