studiu KPMG Archives - Traficmedia

Atractivitatea Germaniei ca locaţie de afaceri este în pericol, potrivit celui mai recent studiul KPMG, realizat în rândul filialelor germane ale corporaţiilor internaţionale din cele mai importate ţări investitoare. Astfel, în opinia a nu mai puţin de 360 de investitori internaționali, deficiențele identificate în trecut nu s-au îmbunătățit. De menţionat faptul că factorii cheie au fost examinați prin comparaţie cu valorile de referinţă din Uniunea Europeană.

Infrastructura digitală și impozitarea au fost evaluate deosebit de slab. Potrivit sondajului, Germania a mai pierdut teren competitiv în comparație cu restul UE în ceea ce privește impozitarea, digitalizarea și infrastructura logistică. În același timp, punctele forte fundamentale ale Germaniei – pentru care țara este considerată și apreciată la nivel internațional s-au deteriorat – și anume, pentru un mediu de afaceri care încurajează inovația, automatizarea proceselor și productivitatea muncii.

O infrastructură digitală inadecvată în Germania este cea mai importantă barieră în calea investițiilor pentru corporațiile internaționale. Doar 13% dintre directorii financiari chestionați includ Germania printre primele 5 din UE în acest sens – în schimb, 24% o plasează printre cele mai proaste cinci din UE. Există și deficiențe în infrastructura logistică. Doar 59% dintre directorii financiari consideră Germania ca fiind una dintre cele mai bune cinci din UE. Acum patru ani, această cifră era de 76 de procente.

Sistemul fiscal german a primit, de asemenea, un rating deosebit de slab. Doar unul din cinci respondenți o plasează în primele 5 din UE. În schimb, 25% consideră că este printre cele mai puțin atractive din UE. O mare varietate de industrii trec în prezent printr-o transformare fundamentală în fața megatendințelor digitalizării, protecției mediului, durabilității, precum și dezvoltării geopolitice și schimbărilor demografice.

Stagnarea productivității muncii contravine tendinței globale. Astfel, productivitatea ridicată a muncii este deosebit de apreciată. Cu toate acestea, stagnarea care se vede începând din 2018 este îngrijorătoare şi contrastează puternic cu dezvoltarea din alte țări industriale și cu media UE, astfel că sunt solicitate reforme în acest sens.

Sondajul indică şi aspecte pozitive. Germania a realizat progrese semnificative în ceea ce privește disponibilitatea personalului calificat, iar 38% dintre directorii financiari internaționali văd Germania printre primele 5 din Europa la acest capitol, în creştere de la 25% în urmă cu doi ani.

Corporațiile internaționale investesc în prezent în proiecte emblematice de pionierat în Germania. În prezent, însă, doar 19% dintre participanții la sondaj plănuiesc o investiție de minim 10 milioane de euro pe an în Germania în următorii cinci ani, pe când acum patru ani 34% dintre cei chestionați intenționau astfel de investiții. „Germania are totuşi scoruri bune în ceea ce privește factorii fundamentali de locație. Cu toate acestea, cel puțin 40% dintre directorii financiari chestionați consideră Germania ca fiind printre primele 5 țări din UE pentru zece dintre cei 16 factori de locație chestionați. Mediul pentru investitorii internaționali din Germania pare, la prima vedere, să fie încă intact. Încă o dată, Germania a primit cele mai bune evaluări pentru nivelul de trai (81%), precum și siguranța publică și stabilitatea politică (80% fiecare)”, a declarat Andreas Glunz, șeful departamentului de afaceri internaționale KPMG AG.

Studiul KPMG, comandat de către Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) în vederea documentării contestării Pachetului Mobilitate 1 la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) şi publicat pe 22 octombrie 2020, indică faptul că prevederile Pachetului Mobilitate vor genera transportatorilor români pierderi anuale de venituri de 524 milioane euro, urmare a curselor în gol determinate de obligația întoarcerii acasă a camioanelor. De asemenea, aceştia vor avea un cost suplimentar anual cu locurile de cazare de 228 milioane euro, cu combustibilul de 197 milioane euro din cauza întoarcerii obligatorii a vehiculelor la fiecare 8 săptămâni, taxe suplimentare de drum de 150 milioane euro/an, costuri de transfer a șoferilor acasă la fiecare 3 sau 4 săptămâni de 162 milioane euro/an, costuri administrative de 60 milioane euro/an, costuri cu instalarea tahografelor inteligente de 61 milioane euro, costuri cu parcările securizate de 29 milioane euro/an și alte costuri legate de întreținere și reparații de 77 milioane euro/an.

Această pierdere de venituri și creștere a costurilor va determina mulți dintre cărăuşii români fie să-și întrerupă activitatea, fie să își mute operațiunile în alte state membre: 34% își vor muta afacerea (reprezentând echivalentul unei scăderi de 1,8 miliarde de euro a veniturilor din transportul rutier de marfă din România), 21% își vor închide afacerile (ceea ce ar putea genera o nouă scădere de 1,1 miliarde de euro), iar 28% își vor schimba strategia de afaceri cu o altă activitate economică (cu pierderi de 1,5 miliarde de euro). În consecință, cel puțin 26.016 șoferi și personal administrativ angajați în prezent în sector ar putea să-și piardă locul de muncă (adică o creștere a ratei șomajului în România de 0,3%). Astfel, se estimează că veniturile din transportul rutier internațional de marfă din România vor scădea cu 4,5 miliarde euro, ceea ce reprezintă o diminuare de 1,4% a produsului intern brut național, se arată într-un comunicat de presă UNTRR.

Prin ignorarea impactului dezastruos pe plan financiar, administrativ, economic, social și de mediu al Pachetului Mobilitate 1, UNTRR acuză Parlamentul European și Consiliul UE că nu au respectat obligațiile legale solicitate de tehnica legislativă europeană și au adoptat prevederi discriminatorii, precum obligația întoarcerii acasă a camioanelor, fără o analiză de impact.

Această încălcare a dreptului comunitar nu poate fi tolerată, având în vedere efectele dramatice asupra industriei de transport rutier din România.