Washington și Beijing suspendă măsurile tarifare pentru 12 luni, marcând o detensionare temporară a relațiilor economice
Întâlnirea dintre președintele american Donald Trump și președintele chinez Xi Jinping, desfășurată la Busan pe 30 octombrie 2025, s-a încheiat cu un acord comercial între Statele Unite și China.
Cele două puteri au convenit o suspendare de un an a tarifelor portuare și a măsurilor de control la exporturi, într-o tentativă de a stabiliza relațiile economice bilaterale și lanțurile globale de aprovizionare.
Suspendarea măsurilor tarifare și vamale
Acordul vizează în special măsurile impuse de Washington în baza anchetei Section 301, prin care, din 14 octombrie 2025, SUA aplicau taxe portuare suplimentare navelor construite sau deținute de companii chineze.
Conform înțelegerii:
Trump a calificat rezultatul drept „un pas excelent înainte” și a anunțat suspendarea „regulii de penetrare de 50%”, care limita exporturile americane de tehnologie către China.
La rândul său, Xi Jinping a declarat că Beijingul va suspenda controalele la export timp de un an și va analiza „măsuri structurale de echilibru comercial” pe termen lung.
Materii prime strategice: „pace temporară” pe piața pământurilor rare
Un element central al acordului de la Busan îl constituie relaxarea restricțiilor asupra exporturilor de pământuri rare, vitale pentru industria semiconductorilor și tehnologiile verzi.
China a acceptat suspendarea pentru 12 luni a restricțiilor anunțate pe 9 octombrie, care vizau cinci noi elemente critice.
În schimb, SUA vor relaxa temporar limitările privind exporturile de tehnologii sensibile.
Având în vedere că China produce între 70% și 90% din pământurile rare rafinate la nivel mondial, această măsură are potențialul de a stabiliza lanțurile globale de aprovizionare.
Trump a comentat succint: „Problema este rezolvată pentru cel puțin un an.”
Reluarea comerțului agricol: soia americană revine în China
Acordul restabilește și fluxurile comerciale agricole între cele două țări. China va relua importurile de soia din SUA, suspendate din mai 2025, oferind o gură de oxigen fermierilor americani și porturilor de export.
Potrivit Departamentului Agriculturii al SUA, China reprezenta aproape jumătate din exporturile americane de soia în 2024, iar blocajul a provocat pierderi masive pe lanțurile logistice agricole.
Reluarea comerțului va reduce presiunea asupra prețurilor și va revigora activitatea terminalelor portuare dedicate exportului agricol.
Tonuri diferite, dar același mesaj: destindere
Xi Jinping a adoptat un ton conciliant, afirmând că relațiile bilaterale „au menținut o stabilitate generală” și că SUA și China trebuie să fie parteneri, nu rivali.
El a subliniat că Beijingul „nu caută să înlocuiască alte puteri”, ci să promoveze „un comerț deschis și stabil”.
Trump, în schimb, a folosit o formulare mai directă, descriindu-l pe Xi ca pe „un negociator dur și un mare lider al unei mari țări”, anunțând în același timp:
Reacții: un armistițiu, nu o soluție definitivă
Presa chineză, inclusiv Hong Kong 01, descrie acordul drept „un consens pentru un armistițiu de un an”, fără a soluționa cauzele profunde ale tensiunilor.
În SUA, Reuters și Center for Strategic and International Studies (CSIS) notează că înțelegerea readuce relațiile comerciale la nivelul de dinaintea escaladării tarifare, dar nu abordează problemele structurale, precum:
Wall Street Journal consideră totuși că tregua ar putea redeschide calea pentru o diplomație directă între Trump și Xi în 2026, sugerând o posibilă detensionare strategică a comerțului global.
Acordul de la Busan reprezintă o pauză tactică în războiul comercial dintre SUA și China, menită să ofere ambelor părți timp de ajustare internă și recalibrare a strategiilor economice.
Deși tregua nu rezolvă disputele fundamentale legate de tehnologie, industrie și securitate economică, ea oferă un răgaz valoros pentru piețele globale, pentru lanțurile de aprovizionare și pentru sectoarele dependente de comerțul transpacific.
Un an de respiro – dar și un test decisiv pentru capacitatea celor două mari puteri de a transforma o detensionare temporară într-un dialog comercial sustenabil.
Uniunea Europeană se confruntă cu cel mai mare caz de contrabandă și fraudă vamală din istorie. Biroul Procurorului European (EPPO) de la Atena a anunțat sechestrarea a 2.435 de containere în portul Pireu, una dintre cele mai importante porți de intrare a mărfurilor asiatice în Europa. Operațiunea reprezintă un punct de cotitură pentru sistemul de control vamal european, întrucât niciodată până acum nu a fost blocat un volum atât de mare de containere într-un singur caz.
Mărfurile proveneau din China și constau în principal din biciclete electrice, textile și încălțăminte, cu o valoare de piață estimată la cel puțin 250 milioane de euro. Verificările ulterioare au arătat că aceste bunuri erau declarate în acte la valori mult sub cele reale, cu scopul de a reduce în mod ilegal taxele vamale și TVA-ul datorat.
Investigația, denumită „Calypso”, a vizat o rețea criminală complexă, care ar fi desfășurat această practică în mod sistematic, timp de mai mulți ani. Estimările anchetatorilor arată pierderi totale pentru bugetele europene de cel puțin 350 de milioane de euro din taxe vamale și 450 de milioane de euro din TVA. Doar în cazul bicicletelor electrice, sub-facturarea a generat un prejudiciu de 25 de milioane de euro din taxe și 12,5 milioane de euro din TVA.
Operațiunea a fost desfășurată în două etape. În iunie 2025 au fost blocate primele 500 de containere, iar în septembrie au fost identificate și sechestrate alte 1.935, ducând la totalul de 2.435. Conform EPPO, ancheta rămâne deschisă, iar autoritățile vamale continuă inspecția mărfurilor.
Șase persoane sunt în prezent anchetate, printre care doi funcționari ai vămii grecești și patru expeditori. Funcționarilor li se reproșează falsificarea certificatelor vamale, în timp ce expeditorii sunt acuzați de fraudă repetată și instigare la declarații false. Unul dintre expeditori a fost arestat recent, iar alți patru au fost reținuți în luna iunie.
Efectele operațiunii sunt deja vizibile. În iulie 2025, veniturile vamale ale portului Pireu au ajuns la 143 de milioane de euro, în creștere față de 139,9 milioane de euro în aceeași lună a anului precedent. Autoritățile consideră această evoluție drept un semnal al unei conformități mai mari din partea importatorilor, ca urmare a intensificării controalelor.
Operațiunea „Calypso” a implicat o cooperare extinsă între mai multe instituții: EPPO, Poliția elenă, Agenția Fiscală a Greciei, Oficiul European Antifraudă (OLAF) și alte agenții europene de aplicare a legii. OLAF a jucat un rol crucial, identificând anomalii în fluxurile comerciale și în comerțul online, ceea ce a permis declanșarea investigației.
Acest caz ridică însă semne de întrebare cu privire la eficiența mecanismelor de supraveghere la nivel european. Specialiștii avertizează că porturile mari ale Uniunii Europene sunt vulnerabile la fraude de amploare, mai ales în contextul creșterii continue a volumelor comerciale din Asia.
Dacă regulile de control și verificare nu sunt întărite, există riscul ca fraude similare să continue și în alte porturi strategice.
02.10.2020
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit