TPA România Archives

Măsurile fiscal-bugetare intrate în vigoare la 1 august, care modifică modul de calcul al indemnizațiilor de concediu medical, au redus semnificativ numărul de certificate emise, eficientizând cheltuielile publice. Totuși, acestea afectează negativ angajații și angajatorii, prin scăderea veniturilor persoanelor cu probleme temporare de sănătate și creșterea birocrației pentru companii, potrivit TPA România, compania de top în Europa Centrală și de Est, specializată în audit, contabilitate, consultanță fiscală și consultanță juridică.

Legea 141/2025 reduce valoarea indemnizațiilor pentru concediile medicale și aplică formule diferite de calcul, în funcție de durata concediului, pentru a diminua presiunea asupra bugetului de sănătate. Datele Ministerului Sănătății arată că, în perioada iulie-septembrie 2025, numărul certificatelor medicale a scăzut semnificativ, generând economii importante.

„Totuși, aceste modificări legislative presupun indemnizații mai mici pentru angajați, în cazul concediilor medicale pentru perioade scurte, și generează proceduri administrative mai complicate pentru angajatori. După primele patru luni de la intrarea în vigoare, putem spune că efectele imediate sunt negative atât pentru angajați – prin scăderea veniturilor nete pentru persoanele cu probleme temporare de sănătate, cât și pentru companii – prin complexitatea administrativă care se amplifică.”, a explicat Ioana Zavastin, Payroll Director al TPA România.

Începând cu 1 ianuarie 2024, indemnizațiile de concediu medical au fost incluse în baza de calcul pentru contribuția la asigurările sociale de sănătate (CASS) de 10%, însă, din aprilie, s-a limitat aplicarea acestei contribuții doar la concediile pentru boală obișnuită (cod 01), carantină (cod 07) și reducerea duratei normale de lucru (cod 10), scutind celelalte tipuri de concedii medicale (maternitate, îngrijirea copilului bolnav, risc maternal, urgențe medico-chirurgicale etc.).

„Anterior, aceste indemnizații erau scutite de la plata CASS, astfel că noul mod de calcul pentru indemnizațiile de concediu medical a redus semnificativ sumele nete primite de angajați în perioada concediului medical. Diminuarea veniturilor nete pentru angajați și povara administrativă pentru angajatori se accentuează prin reglementările introduse în august 2025.”, a menționat Ioana Zavastin.

Cum se calculează indemnizația începând cu 1 august

Până la 1 august 2025, indemnizația pentru boală obișnuită era 75% din baza de calcul, indiferent de durată. De la 1 august 2025, procentul a devenit diferențiat: 55% pentru concedii de până la 7 zile, 65% pentru 8–14 zile și 75% pentru peste 15 zile, baza de calcul rămânând media veniturilor brute din ultimele șase luni, limitată la 12 salarii minime brute pe țară (4050 lei*12), subliniază TPA România.

„Această formulă duce la indemnizații mai mici pentru concediile medicale acordate pentru perioade scurte, ceea ce poate descuraja abuzurile, dar totuși afectează veniturile angajaților cu probleme temporare de sănătate. În practică, gestionarea certificatelor medicale devine astfel o sarcină birocratică și administrativă tot mai împovărătoare pentru angajatori. Deși costurile directe cu plata indemnizațiilor medicale nu sunt mai mari nici în cazul certificatelor medicale succesive, schimbările legislative generează o serie de provocări operaționale și riscuri fiscale suplimentare pentru companii.”, a clarificat Ioana Zavastin.

Situații din practică și cum se schimbă activitatea de HR

Specialiștii TPA România au identificat în practică o serie de situații, pe parcursul unui episod de boală, se eliberează un certificat de concediu medical inițial, urmat de unul sau mai multe certificate în continuare, numărul de zile de concediu medical va fi cumulat, iar procentul aplicat asupra bazei de calcul va fi determinat în funcție de numărul total de zile aferente întregului episod de boală.

De asemenea, în situația în care certificatul de concediu medical inițial este emis la sfârșitul lunii și este urmat de un certificat în continuare în luna următoare, numărul total de zile de concediu medical aferente aceluiași episod de boală va crește.

Astfel, în cazul certificatelor medicale succesive emise pentru același episod de boală, procentul se recalculează retroactiv în funcție de durata cumulată a concediului medical. Acest lucru va duce la majorarea procentului aplicat asupra bazei de calcul și, implicit, la recalcularea indemnizației aferente certificatului de concediu medical inițial.

„Departamentele de HR și payroll trebuie să implementeze fluxuri interne clare pentru gestionarea certificatelor medicale. Pentru a evita erorile, procedurile vor fi complexe, urmărind identificarea certificatelor medicale, evidența atentă a continuității episoadelor medicale, operarea recalculului salarial retroactiv, comunicarea cu salariații și informarea transparentă a acestora pentru a preveni nemulțumiri legate de scăderea indemnizațiilor pentru concediile scurte. În plus, rectificarea statelor de plată și a Declarației 112, în cazul recalculărilor retroactive, poate genera dobânzi și penalități dacă ajustarea fiscală se realizeaza după termenul de raportare. În acest context, angajatorii se confruntă cu o creștere a birocrației și a timpului necesar pentru gestionarea absențelor și pentru procesarea și calcularea salariilor, fapt ce poate avea un impact indirect asupra productivității din cadrul companiei.”, concluzionează Ioana Zavastin.

În contextul actual al mediului de afaceri, companiile românești se confruntă simultan cu necesitatea de a consolida auditul intern și cu presiunea tot mai mare de a demonstra performanțe concrete legate de mediu, social și guvernanță (ESG). Deși unele organizații văd auditul intern doar ca pe o cerință de conformitate, acesta este de fapt un instrument strategic pentru guvernanță, transparență și dezvoltare sustenabilă.

TPA România, compania de top în Europa Centrală și de Est, specializată în audit, contabilitate, consultanță fiscală și consultanță juridică, subliniază că extinderea auditului intern către zona ESG crește semnificativ valoarea pe care o aduce organizației.

Conform Legii nr. 162/2017, societățile care au obligația auditului statutar trebuie să implementeze și funcția de audit intern, iar nerespectarea acestei cerințe poate fi sancționată cu amenzi de până la 100.000 lei. În contextul controalelor inițiate de Autoritatea pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar (ASPAAS), verificarea existenței și organizarea auditului intern nu ar trebui tratată superficial. Simultan, cerințele europene ale Directivei privind raportarea de sustenabilitate corporativă (CSRD) și Standardelor europene de raportare a sustenabilității (ESRS) impun companiilor un nivel ridicat de control intern, trasabilitate și acuratețe a datelor pentru raportarea de sustenabilitate, ceea ce accentuează nevoia unei funcții de audit intern.

„Aici apare adevărata oportunitate de a «prinde doi iepuri dintr-o lovitură»: printr-o singură investiție – funcția de audit intern –, organizația își poate îndeplini obligațiile legale și, în același timp, poate demonstra că tratează cu seriozitate aspectele de mediu, sociale și de guvernanță. Astfel, auditul intern nu mai este doar o cerință administrativă, ci devine o punte între conformitate și strategie, consolidând încrederea investitorilor, a clienților și a partenerilor. În multe companii, auditul intern este încă perceput drept o cerință de conformitate. Totuși, auditul intern axat pe ESG schimbă această perspectivă, transformând o obligație într-un instrument strategic de creștere și diferențiere.”, a explicat Claudia Bratu, Partener de Audit, Advisory și Lider al Serviciilor ESG al TPA România.

Auditul intern axat pe ESG depășește auditul tradițional, evaluând nu doar procesele financiare, ci și gestionarea riscurilor de mediu, diversitatea, etica, sănătatea și siguranța, precum și calitatea datelor raportate. Acesta oferă o imagine completă asupra integrării sustenabilității în business și sprijină o guvernanță mai bună, devenind un diferențiator pe piață.

„Deși nu există o obligație legală explicită privind un audit intern dedicat ESG, societățile care raportează conform CSRD sau care doresc să atragă investitori și finanțări verzi descoperă că integrarea componentelor ESG în activitatea de audit intern devine un avantaj competitiv semnificativ.”, a completat Claudia Bratu.

Auditul ESG oferă o imagine realistă asupra modului în care o organizație gestionează sustenabilitatea și alinierea la cerințele pieței. Totodată, ajută la identificarea dublei materialități, evidențiind aspectele de mediu, sociale și de guvernanță semnificative pentru impactul asupra comunității și performanței financiare, concentrând astfel eforturile acolo unde contează cel mai mult.

„Totodată, poate cel mai important rezultat al unui audit intern ESG bine structurat este faptul că determină organizația să își revizuiască și să își formalizeze strategia, integrând în mod coerent obiectivele de sustenabilitate în planul de afaceri. Rezultatul: priorități mai clare, decizii mai bine aliniate și o direcție strategică solidă, recunoscută de investitori și parteneri. Într-o piață în care transparența și responsabilitatea devin criterii de selecție, un audit intern axat pe ESG, bine implementat, poate deveni un avantaj competitiv real.”, a subliniat Claudia Bratu.

Ce costuri presupune un audit intern axat pe ESG și ce beneficii aduce

Auditul intern ESG poate fi mai costisitor decât auditul tradițional, din cauza complexității, necesității procesului și a nevoii de competențe specializate și investiții în sisteme IT, aplicații dedicate pentru colectarea, gestionarea și raportarea datelor ESG. O soluție frecventă este externalizarea funcției de audit intern sau colaborarea cu consultanți specializați, care oferă expertiză multidisciplinară și servicii integrate la costuri mai accesibile.

„Chiar dacă presupune o investiție, beneficiile unui audit intern cu accent pe ESG, bine realizat, depășesc cu mult costurile. Pe termen scurt, acesta îmbunătățește calitatea și acuratețea datelor, reduce riscurile de neconformare și pregătește societatea pentru auditul extern, mai precis pentru asigurarea limitată impusă de CSRD. Pe termen mediu și lung, auditul ESG facilitează accesul la finanțări verzi, atrage investitori responsabili, contribuie la optimizarea costurilor operaționale și consolidează reputația companiei. În loc să fie perceput ca o cheltuială suplimentară, auditul ESG reprezintă o investiție strategică în transparență, eficiență și competitivitate durabilă.”, a evidențiat Claudia Bratu.

Pregătirea pentru auditul intern axat pe ESG reprezintă o provocare pentru multe companii românești, care se confruntă cu neclarități legislative privind CSRD, ESRS, Omnibus, Taxonomie, EUDR și alte reglementări europene, dar și cu dificultăți în colectarea și validarea datelor ESG, adesea gestionate în formate neuniforme, fără coerență și trasabilitate adecvată.

„În practică, multe companii continuă să abordeze ESG mai degrabă ca pe un proiect de raportare decât ca pe un proces de business integrat, ceea ce duce la lipsa controalelor și procedurilor specifice în zone-cheie precum achiziții, resurse umane sau investiții. O provocare suplimentară o reprezintă deficitul de auditori interni cu expertiză ESG, piața locală având un număr limitat de specialiști capabili să abordeze temele de sustenabilitate într-o manieră multidisciplinară, care să combine expertiza financiară, tehnică și de conformitate.”, a completat specialistul TPA România.