Federația Operatorilor Români de Transport (FORT), reunită pe 24 mai în Adunare Generală la Venus, și-a stabilit prioritățile pentru următoarea perioadă, identificând cele mai mari probleme cu care se confruntă industria de transport de marfă și de pasageri.
Astfel, odată cu investirea noului Guvern, FORT își propune să facă demersuri pentru obținerea prelungirii schemei de restituire a unei părți din acciza cuprinsă în prețul motorinei. Această măsură este extrem de importantă pentru toți transportatorii și, în același timp, va fi și în beneficiul statului român, pentru că operatorii care după 31 martie a.c. (când s-a încheiat schema precedentă de ajutor de stat în România) sunt din nou tentați să alimenteze în țările vecine din prisma recuperării unei părți din supraaciză acolo, se vor reorienta spre furnizorii de carburant de la noi. De asemenea, special pentru segmentul de transport călători, restituirea unei părți a accizei va reprezenta un avantaj competitiv în față celor care practică această activitate „la negru”, prejudiciind statul român cu multe milioane de lei din taxele și impozitele neplătite. Legat de piraterie, rămâne o prioritate modificarea legislației, astfel încât ISCTR să poată controla și sancționa toate vehiculele suspecte de transport de călători contra cost, nu doar pe cele de peste nouă locuri.
O altă problemă majoră o reprezintă amenzile uriașe pentru cărăuși prevăzute în legislația privind sistemul RO e-Transport. Așa cum a explicat Beniamin Lucescu, președintele FORT, cuantumul sancțiunilor este disproporțional cu sumele pe care transportatorii le încasează pentru serviciul prestat, plus că, de foarte multe ori, neregulile nu apar din vina lor sau dintr-o simplă neatenție. „Să nu uităm că, până la urmă, scopul RO e-Transport a fost să combată evaziunea fiscală, nu să bage companiile de transport în faliment din cauza unei probleme de formă, nu de fond. Conform experților fiscali, «gap»-ul de TVA a crescut de la 6,91 miliarde de lei la 7,20 miliarde de lei. Unde sunt așadar beneficiile în bugetul de stat ale acestui sistem care funcționează deja din 2022 pentru bunurile cu risc fiscal ridicat și din 2023 pentru toate celelalte categorii de mărfuri comunitare?”, a subliniat președintele FORT.
Obligativitatea plății contribuțiilor sociale pentru șoferii detașați în statele de detașare, care se discută acum la Bruxelles, este cea mai mare palmă pe care ar putea-o lua operatorii de transport din Europa de Est, apreciază Beniamin Lucescu, pentru că le anulează mare parte din avantajul competitiv pe piața unică. Dar aceasta nu este singura problemă: șoferilor le va fi foarte greu să își calculeze pensiile la finalul activității, plus că nu este foarte clar cine le va plăti aceste pensii, dacă ei vor contribui în toată Europa. Și aceasta poate fi o strategie a statelor occidentale de a-i determina pe conducătorii auto estici să plece să muncească în Vest. „FORT a avut o discuție pe această temă cu comisarul european pentru drepturi sociale Roxana Mînzatu și se caută soluții pentru a putea contracara din timp un asemenea demers legislativ în Parlamentul European. O primă adresă oficială din partea Federației a fost deja trimisă.”
Tot pe lista priorităților FORT se numără monitorizarea procesului de liberalizare a transportului interjudețean de călători și, în funcție de concluziile care se vor trage în următoarele luni, nu este exclusă amendarea ordinului 457/2025, pentru a fi cât mai bine adaptat realităților din teren.
Restricțiile de circulație excesive aplicate transporturilor comerciale pe autostrada A2, care au ajuns la patru zile pe săptămâna în perioada estivală, ar trebui, de asemenea, regândite, pentru că afectează în special transporturile de containere. Nu în ultimul când, clarificarea noilor tarife de taxare a infrastructurii rutiere după 1 ianuarie 2026 trebuie făcută cât mai curând, pentru că se vehiculează creșteri uriașe în special pentru transportul greu de marfă, iar anunțarea noului tarif/km, corelat și cu norma de poluare, nu poate fi făcută la sfârșitul anului.
FORT își reconfirmă angajamentul de a reprezenta interesele transportatorilor, consolidând structura sa națională și promovând politici publice în sprijinul dezvoltării durabile și eficiente a domeniului.
După ce Curtea Constituțională a declarat, săptămâna trecută, că proiectul anterior de modificare a OG 27/2011 este neconstituțional și întrucât programul de transport interjudețean existent expiră la sfârșitul acestui an, Ministerul Transporturilor a reacționat rapid, publicând pe site-ul său, la rubrica Transparență decizională, un nou proiect de act normativ, care vizează liberalizarea totală a pieței de la 1 ianuarie 2025.
Practic, de la începutul anului viitor, orice operator de transport rutier de persoane va putea obține licență de traseu pentru servicii regulate interjudețene, indiferent de graficul de circulație propus și dacă vor exista suprapuneri cu alte curse. „Spre deosebire de piața reglementată, în care concurența se manifesta doar la momentul atribuirii curselor pe baza unor criterii discriminatorii, faptul că orice transportator solicită și obține licențe de traseu pentru servicii regulate interjudețene duce la manifestarea concurenței începând chiar de la solicitarea și eliberarea unor licențe de traseu pentru servicii regulate interjudețene și până la efectuarea curselor interjudețene pentru care au fost eliberate respectivele licențe de traseu.
Astfel, existența mai multor operatori care deservesc o anumită relație nu poate decât să fie benefică pentru călători, având în vedere faptul că aceștia pot alege cu cine efectuează deplasarea pe baza criteriilor proprii de apreciere a modului de efectuare a transportului de fiecare dintre operatorii deținători de licențe de traseu, fapt ce declanșează concurența între aceștia“, se arată în motivația proiectului.
Prin faptul că se trece la eliberarea licențelor de traseu fără așa zise criterii de atribuire se deblochează accesul pe piață al potențialilor operatori pe cursele regulate interjudețene și se asigură dispozițiile constituționale referitoare la economia de piață și la obligația statului de a asigura protecția concurenței loiale, respectiv protecția finală a consumatorilor. De asemenea, se asigură principiile constituționale ale egalității în drepturi, concurenței loiale, libertății economice și nivelului de trai, astfel cum sunt prevăzute în Constituție.
Noul proiect introduce conceptul de „platformă informatică“, denumită „rețea de mobilitate rutieră națională“, prin care se vor digitaliza solicitările depuse de operatorii de transport și graficele de circulație, în funcție de orele de plecare și stațiile introduse în aplicație de către operatorii de transport.
În ceea ce privește condițiile care trebuie îndeplinite de către autovehiculele nominalizate pe curse, această aplicație va fi conectată la sistemul informatic care gestionează copiile conforme și datele despre autovehicule, astfel încât să fie simplificat procesul de verificare, astfel încât transportatorii să nu mai fie nevoiți să depună documente justificative.
De asemenea, va fi reglementată situația în care nu există autogară într-o localitate sau se desființează singura autogară dintr-o localitate, în sensul că autoritățile administrației publice locale vor trebui să avizeze pentru operatorul deținător de licență de traseu o stație publică agreată, astfel încât transportul interjudețean de persoane să se desfășoare în condiții optime. Acest lucru este necesar având în vedere faptul că nu în toate cazurile autoritățile administrației publice locale își exprimă disponibilitatea în acest sens.
Propuneri sau sugestii pe marginea proiectului de act normativ pot fi trimise către MT până pe 25 noiembrie a.c.
Cititi si:
02.10.2020
Ultimul număr: Noiembrie 2025
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit