Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Raportul oferă practicienilor din statele membre, partenerilor sociali și experților o mai bună înțelegere a normelor UE, a provocărilor legate de aplicarea legislației și a îmbunătățirii cooperării transfrontaliere în ceea ce privește detașarea resortisanților țărilor terțe.

Raportul privind practicile, posibilitățile și provocările în materie de cooperare între statele membre, în special în ceea ce privește detașarea resortisanților țărilor terțe examinează trei secțiuni principale legate de practicile și provocările dintre autoritățile competente ale statelor membre în ceea ce privește detașarea resortisanților țărilor terțe:

  1. Cadrul juridic aplicabil detașării resortisanților țărilor terțe;
  2. Punerea în aplicare a normelor privind detașarea resortisanților țărilor terțe;
  3. Prezentare generală a fluxurilor de mobilitate a forței de muncă a lucrătorilor resortisanți ai țărilor terțe detașați în UE și între statele membre.

Raportul oferă concluzii operaționale cu privire la modul de abordare a principalelor probleme:

Detașarea lucrătorilor resortisanți ai țărilor terțe: fapte și cifre ale unui fenomen în creștere

Detașarea resortisanților țărilor terțe este un fenomen în creștere al mobilității forței de muncă, alături de căile tradiționale de migrație către și între statele membre ale UE.

Deși datele sunt încă limitate, cifrele cuprinse în raport indică o tendință de creștere pentru majoritatea țărilor: Austria, Belgia, Germania și Țările de Jos sunt principalele țări de primire a lucrătorilor extra-comunitari detașați, în timp ce Polonia, Slovenia și Spania se numără printre principalele țări de trimitere. Ucraina și Bosnia și Herțegovina au cel mai mare număr de resortisanți detașați în UE, urmate de Serbia și Belarus.

Lucrătorii resortisanți din țări terțe detașați în UE lucrează cel mai mult în sectoarele construcțiilor, transportului (rutier de mărfuri) și agriculturii, în timp ce principalele coridoare între statele membre pentru resortisanții din țări terțe detașați sunt: lucrătorii ucraineni și belaruși sunt detașați din Polonia și Lituania, iar lucrătorii bosniaci sunt detașați din Slovenia. Majoritatea acestor lucrători detașați se îndreaptă către țări din Europa de Vest, cum ar fi Austria, Belgia, Franța și Țările de Jos.

Detașarea lucrătorilor și programul ELA Posting 360

Detașarea lucrătorilor rămâne una dintre prioritățile cheie ale ELA și se află în centrul programului recent lansat „Detașare 360 – Învățare și înțelegere reciprocă”. Acest program multianual se concentrează pe îmbunătățirea schimbului de informații, pe consolidarea cooperării administrative și pe sporirea cunoștințelor privind normele UE și naționale referitoare la detașarea lucrătorilor. În urma publicării raportului, Autoritatea va organiza un atelier de lucru specializat și alte activități de cooperare în legătură cu detașarea resortisanților din țări terțe în cadrul programului Posting 360.

În ultimele trei luni ale anului 2022, sectorul european al transportului rutier de mărfuri a început să scaă tarifele, după doi ani de creștere constantă, determinată de consecințele pandemiei. Dar acum încep să predomine cele ale războiului din Ucraina. Acest lucru reiese din raportul trimestrial întocmit de IRU, TransportIntelligence și Upply, potrivit căruia, în al patrulea trimestru al anului, tarifele medii europene la vedere au scăzut în medie cu 2,4% față de trimestrul precedent, în timp ce tarifele contractuale s-au menținut în continuare (+0,4%).

Potrivit analiștilor, scăderea tarifelor spot europene este rezultatul unui vârf scăzut al cererii din cauza inflației, care a dus încrederea consumatorilor la niveluri record. Inflația din zona euro a atins un vârf de 10,6% în octombrie, iar încrederea consumatorilor din zona euro a atins un minim record de 95,1 puncte în septembrie, cu o îmbunătățire neglijabilă până în trimestrul IV 2022. Comportamentul consumatorilor a fost influențat în principal de creșterea prețurilor la energie și alimente, consumul scăzând în perioada Crăciunului. În plus, nivelul producției în Franța și Germania a rămas sub valorile anterioare pandemiei.

În același timp, transportul rutier se află sub presiune nu numai din cauza creșterii costurilor (în primul rând a costurilor cu combustibilul), ci și pentru că trebuie să îndeplinească noi standarde tehnologice, de mediu și de siguranță din partea consumatorilor și a guvernelor. În al patrulea trimestru al anului 2022, prețul mediu al motorinei a crescut cu 21,5% față de ianuarie 2022 și a cântărit serios în costurile transportatorilor, în ciuda măsurilor de sprijin luate de unele guverne europene (care, totuși, se vor încheia în 2023). Pentru 2023, analiștii se așteaptă la o încetinire a cererii de transport rutier de mărfuri, care ar trebui să rămână totuși pozitivă (+1,1%), deși cu o rată mai mică decât cea de 3,4% din 2022. Împotriva perspectivelor de încetinire se opun o inflație în scădere și lipsa unei „crize energetice extreme” până în prezent. Cu toate acestea, se preconizează că costurile vor rămâne ridicate, cel puțin în prima jumătate a anului, deși este dificil de prevăzut cele pentru combustibili. În ansamblu, pare probabilă o tendință de scădere în continuare a tarifelor, mai degrabă decât o creștere.