Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Noul tren oferă o alternativă la aglomeraţia şi controalele de pe şoselele care leagă România de Germania, ca să nu mai vorbim de taxele de drum în continua creştere, contribuind la o mai bună planificare a timpului de lucru pentru şoferi, din ce în ce mai puţin disponibili pe piaţă şi mai puţin atraşi de programe de lucru care depăşesc 3-4 săptămâni departe de familie.

HELROM, unul dintre cei mai inovatori operatori intermodali din Europa, își extinde rețeaua prin lansarea unei noi rute feroviare între terminalul Afluent Arad South și hub-ul HELROM din Düsseldorf. Serviciul va deveni operațional la finalul lunii ianuarie 2026 și este conceput pentru a oferi transportatorilor români o alternativă stabilă, eficientă și semnificativ mai puțin poluantă decât transportul rutier exclusiv.

Noul coridor este bazat pe tehnologia patentată HELROM, singurul sistem feroviar din Europa care permite încărcarea oricărei semiremorci – inclusiv modele standard – fără necesitatea macaralelor (potrivite pentru semiremorci de tip Huckepack) sau a altor echipamente speciale în terminal. Accesul se face la nivelul platformei din parcare, ceea ce reduce costurile pentru transportatori și simplifică integrarea în fluxurile existente.

Conceptul HELROM transformă trenul într-o platformă logistică flexibilă, accesibilă unor segmente de piață care până acum nu puteau folosi transportul combinat din cauza limitărilor tehnice ale sistemelor tradiționale.

Răspuns la creșterea traficului Est–Vest și la presiunea pentru emisii reduse

Introducerea noii rute a fost impulsionată de cererea tot mai mare pentru soluții de transport predictibile pe relația România-Germania și Benelux, în contextul congestiilor rutiere și al presiunilor de mediu. HELROM anunță timpi de tranzit stabili, comparabil cu tranzitul pe rutier pe un șofer, și o reducere semnificativă a emisiilor de CO₂, poziționând serviciul ca o soluție adaptată atât nevoilor comerciale, cât și obiectivelor ESG ale companiilor.

Fiecare unitate transportată pe calea ferată scade semnificativ amprenta de carbon, iar în raport cu transportul rutier tradițional, emisiile pot fi reduse cu până la 70%, în funcție de configurația lanțului logistic.

Noul tren HELROM facilitează accesul transportatorilor români la piaţa germană

„România este o piață esențială pentru HELROM, iar această nouă conexiune consolidează angajamentul nostru de a furniza soluții logistice moderne, flexibile și prietenoase cu mediul”, a declarat Eugen Sucea, reprezentant HELROM. „Ruta Arad–Düsseldorf deschide noi oportunități pentru companiile de transport care caută capacitate stabilă și o experiență intermodală fluidă, fără bariere.”

Arad devine un nod strategic pentru operatorii români care au nevoie de acces rapid la coridoarele logistice din vestul Europei, în special pentru transporturile cu destinație Germania, Benelux sau Franța.

Prin lansarea rutei Arad–Düsseldorf, HELROM își continuă strategia de extindere a unei rețele integrate, proiectată să transforme transportul intermodal într-o soluție accesibilă flotelor mici și mari. Compania urmărește să devină unul dintre principalii furnizori de transport door-to-door feroviar+rutier pentru piața europeană, într-un moment în care tranziția către soluții cu emisii reduse devine o prioritate legislativă și comercială.

Noua rută reprezintă un pas important în direcția modernizării modului în care mărfurile circulă între România și Europa Centrală, oferind sectorului de transport rutier o alternativă practică, scalabilă și pregătită pentru viitor.

Transportatorii estici care activează în zona Europei de Vest pot avea un cost mediu de circa 2.400 de euro per vehicul generat de întoarcerea camionului la sediul operațional, arată datele publicate în studiul de impact pus la dispoziție de Comisia Europeană.

Așa cum apare în studiu, sectorul transportului rutier este caracterizat de un număr mare de firme mici care tind să concureze în principal în ceea ce privește prețul, costul cu forța de muncă fiind un factor determinant în ceea ce privește competitivitatea. Prin urmare, se arată în raport, costurile și veniturile rezultate în urma curselor suplimentare pot fi factori importanți:

– costurile suplimentare (combustibil, anvelope, șoferi etc.) sunt în mare parte legate de distanța parcursă de camioane în călătoriile adiționale. Distanța va diferi în funcție de statul membru și de locația operațiunilor firmei de transport. În plus, pot apărea și alte costuri dacă va trebui extinsă flota pentru menținerea aceluiași volum – o creștere a costurilor de capital, precum și a costurilor operaționale, precum întreținerea și taxele pe vehicule.

– venituri suplimentare ar putea fi obținute, dacă operatorul ar reuși să găsească o încărcare pentru acele călătorii suplimentare ale vehiculului.

În cazul în care costurile adiționale sunt compensate de veniturile ca urmare a găsirii de marfă pentru întoarcere, cel mai probabil operatorul va continua să efectueze aceleași misiuni ca și până acum, se mai arată în raport. Alternativ, se poate păstra business-ul și în cazul în care costurile suplimentare sunt absorbite – tarife mai mari de transport, pierderi absorbite din profit etc. Este important de reținut că trebuie păstrat avantajul costurilor în comparație cu concurența, deoarece operatorii concurează, în principal, pe preț.

Ce costuri apar

Pentru a estima costurile a fost folosit un model al diferențialelor de cost. Practic, în operațiunile de transport internațional, transportatorii suportă costuri de combustibil pentru țara în care desfășoară operațiunea, dar păstrează alte componente de cost (adică forța de muncă, întreținere, cheltuieli generale etc.) din țara lor de stabilire. Apare aici avantajul în costul operațiunilor de cabotaj față de transportul intern și al operațiunilor cross-trade față de cursele bilaterale.

Pentru a lua în calcul toate costurile, au fost calculate mai întâi costurile unei călătorii suplimentare de intrare și ieșire pentru întoarcerea camionului la centrul operațional și o a doua ieșire pentru întoarcerea în țara unde are loc operațiunea. Rezultă o călătorie dus-întors cu două sensuri de mers. Totul pentru îndeplinirea obligației de întoarcere la fiecare opt săptămâni. Trebuie remarcat faptul că modelul diferențialelor de cost consideră un kilometraj anual echivalent pe vehicul în toate statele membre pentru o comparație similară a costurilor operaționale pe vehicul.

Potrivit studiului, costul călătoriei dus-întors cu cele două sensuri variază de la aproximativ 1.500 de euro (pentru întoarcerile în statele membre din Est), la aproximativ 6.000 de euro (pentru cele din Sud înapoi în Vest).

Din totalul costurilor de exploatare anuale ale unui vehicul, costurile suplimentare ale unei călătorii dus-întors reprezintă, în medie, aproximativ 2,7%. O firmă din Est, care se întoarce în Vest, are un cost mediu de 2.376 de euro per circuit.