Ad
Ad
Ad
Ad

Linava pregătește o acțiune colectivă la Curtea Europeană de Justiție, invocând pierderi provocate de obligația – între timp anulată – de întoarcere la bază a camioanelor

Lituania se pregătește să deschidă un nou front juridic în disputa care a divizat sectorul transporturilor europene în ultimii ani. Linava, asociația națională a transportatorilor rutieri, a anunțat că lucrează la o acțiune colectivă care va fi depusă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cu scopul de a obține despăgubiri pentru prejudiciile suferite de companiile membre în urma aplicării Pachetului Mobilitate.

Ținta este obligația introdusă în 2022 ca vehiculele de transport internațional să revină la țara de înmatriculare o dată la opt săptămâni – o prevedere care a fost anulată în mod oficial de Curtea Europeană în octombrie 2024, pe motiv că nu a fost evaluată în mod corespunzător de legiuitorii europeni. Linava susține acum că această obligație a dus la pierderi semnificative pentru transportatorii baltici, afectați direct de măsura considerată ineficientă și costisitoare.

„Solicităm transportatorilor care pot demonstra daunele suferite să ni se alăture în acest demers. Companiile care asigură coloana vertebrală a economiei nu trebuie penalizate de decizii administrative defectuoase”, declară asociația într-un comunicat publicat pe 15 aprilie.

Linava a început să colecteze date și documente care vor fundamenta acțiunea legală, cu termen de consultare stabilit pentru 5 mai. Aceasta ar putea deveni una dintre cele mai importante inițiative juridice lansate vreodată de o asociație est-europeană împotriva instituțiilor UE în domeniul transporturilor. Plângerea va fi construită pe baza pierderilor operaționale directe și indirecte, dar și a efectelor asupra emisiilor și congestiei de trafic, invocate chiar de Comisia Europeană în sprijinul deciziei de anulare.

Totuși, cazul lituanian nu este lipsit de controverse. Dacă în Est Pachetul Mobilitate este văzut drept o barieră artificială și protecționistă, în Vest – în special în Germania, Franța sau Olanda – acesta este considerat o încercare de a combate dumpingul social și de a restabili echilibrul pe piață. Decizia de eliminare a obligației de întoarcere a camioanelor a fost criticată în mod deschis de Partidul Social Democrat german, care acuză Bruxelles-ul că cedează presiunilor est-europene și ratează oportunitatea de a impune reguli care să protejeze șoferii și să descurajeze utilizarea forței de muncă extracomunitare în condiții precare.

Pe fundal, rămâne falia adâncă dintre vechii și noii membri ai UE, cu două modele diferite de operare în transporturi: unul bazat pe eficiență logistică și costuri minime, specific Europei de Est, și altul axat pe standarde sociale, reglementări stricte și protecție a pieței interne, susținut de Europa Occidentală.

Dacă acțiunea Linava va fi acceptată de Curte, aceasta ar putea deschide calea pentru alte demersuri similare din partea Poloniei, Bulgariei, României sau Ungariei – toate țări în care transportul rutier este un pilon economic major și un domeniu sensibil în relația cu Bruxelles-ul.

Transportul rutier a realizat in 2019 un excedent de 4,63 de miliarde de euro, potrivit BNR, reprezentand peste jumatate din soldul total al comertului international cu servicii, de 8,55 de miliarde de euro. Daca analizam cifrele provenite din transportul rutier de marfuri, transportul international realizeaza volume consistente la intracomunitar, insa rulajul cel mai mare este pe bilateral. Raportat la volumele de marfa transportata in 2018, conform datelor INSSE, marfa importata in Romania este suficienta pentru 361.300 de incarcaturi complete, ceea ce inseamna circa 989 de camioane, cu o incarcatura ideala de 20 t/vehicul, care intra zilnic in tara cu marfa de import. In ceea ce priveste exportul, in 2018 marfa disponibila a fost suficienta pentru 406.200 de incarcaturi complete (1.112 camioane incarcate complet/zi), ceea ce demonstreaza ca in cazul planificarii ideale a curselor raportul, import/export este, pana la urma, destul de echilibrat. 
In 2018, transportul rutier de marfuri din Romania a inregistrat o crestere de 4,8% in termeni de volum, raportat la cantitatea de marfuri transportata in 2017. Din totalul de 237.130.000 t marfuri transportate in 2018, 76,7% au fost in transport national (mai exact 181.830.000 t), iar restul de 23,3% (55.300.000 t) au fost transportate international. 
Volumul total de marfa transportata in 2018 a fost impartit relativ echilibrat intre transportul in cont propriu (128.880.000 t), cu o pondere de 55% din total, diferenta de 45% fiind reprezentata de transportul contra cost (108.250.000 t).