tranzit Archives - Pagina 7 din 33

Criza economica generata de pandemia COVID-19 ar putea cauza intrarea in faliment a circa 150.000 de firme din Romania in urmatorul an, potrivit unei analize interne a Horváth & Partners.

Reprezentantii companiei au facut aceasta estimare pe baza datelor ce arata evolutia firmelor active pe piata locala, in perioada 2008 – 2017. Astfel, numarul companiilor intrate in faliment s-a dublat intre 2008 si 2009, crescand de la 57.500 in 2008 la 114.500 in 2009. Potrivit Horváth & Partners, impactul semnificativ negativ al crizei COVID-19, care ar putea fi similar cu cel generat de criza din 2008, poate fi diminuat.

Reclamă

Modificarile structurale ale modalitatilor de colaborare si revolutia responsabilitatii corporative, aspecte care au cunoscut cele mai ample schimbari in ultimii 10 ani, sustin companiile si persoanele aflate in dificultate. „Am facut aceasta analiza pentru ca in domeniul nostru, al consultantei in management, contextul economic joaca un rol primordial. Ultimul moment critic din punct de vedere economic, resimtit la nivel global, si urmat de o depresiune de aproximativ cinci ani a fost cel din 2008. Asadar, am folosit acea criza ca punct de plecare pentru comparatie si pentru analiza noastra. De atunci, in foarte multe aspecte, lumea s-a schimbat considerabil. Am observat cativa factori care ar putea diminua impactul negativ al crizei in care ne aflam: multe companii joaca un rol credibil de cetatean responsabil, sustinand activ lupta impotriva pandemiei. De asemenea, colaborarea digitala dintre oameni a devenit foarte fireasca, creand experiente similare cooperarii de dinainte de pandemie. Sunt niste concluzii interesante, pe care ni le asumam si noi prin modul de lucru si prin felul in care intelegem sa ajutam mediul de afaceri romanesc”, a aratat Kurt Weber, director general al Horváth & Partners Romania.

Reclamă

Reclamă

Potrivit datelor analizate de Horváth & Partners, totalul companiilor intrate in faliment a ramas, pe plan local, la peste 100.000 in perioada imediat urmatoare varfului crizei trecute, adica in intervalul 2009-2013. Numarul ridicat de falimente a dus, ca o consecinta directa, si la cresterea ratei somajului. In perioada aceasta, aproximativ 600.000 de oameni au devenit someri ca urmare a intrarii in faliment a firmei pentru care lucrau.

Daca tinem cont de numarul de falimente pe care l-am estimat pentru 2020, am putea asista la intrarea in diferite forme de somaj a circa 180.000 de persoane, adica in jur de 4% din populatia care lucreaza in mediul privat in Romania. Companiile trebuie sa fie foarte atente in perioada urmatoare si sa-si creioneze un plan de actiune care sa inglobeze managementul continuitatii afacerii in vremuri incerte, strategii de adaptare a preturilor si de reducere a costurilor si nu numai. Este necesar ca toate aceste actiuni sa fie analizate si implementate rational, cu toate ca impulsurile emotionale sunt greu de evitat acum.

Pentru a-si sprijini clientii si orice alte companii care au nevoie de cunostinte si consultanta de specialitate in aceasta perioada, Horváth & Partners a demarat o serie de webinarii gratuite, care se desfasoara incepand cu 9 aprilie. Acestea vor avea loc de doua sau trei ori pe saptamana, pana la finalul lunii, cu posibilitate de prelungire in functie de cerere.

Asa cum s-a aratat in videoconferinta Tranzit din 12 mai (https://youtu.be/wRSgxJ0Uy_Y), motivul pentru care diurnele au fost dintotdeauna preferate de firmele de transport pentru a completa veniturile soferilor este faptul ca taxele pe care angajatorii romani trebuie sa le plateasca pentru angajatii lor sunt foarte mari comparativ cu alte state europene. Potrivit unei analize a TPA Romania asupra sistemului de salarizare si impozitare din mai multe tari europene, inclusiv Romania, la noi cota cea mai mare de impozitare este data de asigurarile sociale, in timp ce in tarile vestice ponderea cea mai mare este data de impozitul pe venit.

La ora actuala, salariul de baza minim brut pe tara, fara a include sporuri si alte adaosuri, este de 2.230 de lei, cu exceptia sectorului constructiilor, unde salariul minim brut este de 3.000 de lei, dar salariile din constructii sunt scutite de la plata CASS si a impozitului pe venit.

Cotele de contributii care se datoreaza si se retin din salariul de incadrare in Romania (25% CAS + 10% CASS) defavorizeaza firmele romanesti care se supun Directivei Detasarii Transnationale, care trebuie sa respecte salariile minime din alte state membre, este de parere Sorana Cernea, analist TPA Romania, chiar daca salariul net este mai mic; iar diferenta poate fi suplimentata prin diurna (teoretic, neimpozabila, dar foarte controversata). „Din pacate, discutia legata de diurna este mai veche, iar din punct de vedere al legislatiei fiscale si coroborat cu codul muncii, statutul diurnei nu este suficient de clar, astfel ca trebuie facut lobby pentru clarificarea problemei diurnei”, a subliniat Sorana Cernea.

Practic, la acelasi cost total al angajatorului pe luna, salariul net acordat in Romania, la actualele cote de impozitare, este mai mic cu pana la aproximativ 9% fata de Germania, de exemplu. Cu cat salariul brut este mai mare, diferentele la salariul net intre angajatii romani si cei occidentali se mai reduc, deoarece in vest este mai mare impozitul pe venit, dar, chiar si asa, romanii sunt dezavantajati. „Interesul Romaniei, in conditiile in care 5,17% din toti angajatii lucreaza in transporturi (potrivit evidentelor din 2017), este ca firmele de profil sa ramana din punct de vedere fiscal rezidente aici si sa plateasca taxele si impozitele in Romania”, a atras atentia specialistul TPA.

In revista Tranzit de iunie vom publica 4 simulari de salarii brute – de 1500, 1800, 2000 si 2200 de euro – cu toate impozitele si contributiile datorate de angajat si angajator pentru opt state: Romania, Bulgaria, Germania, Danemarca, Belgia, Luxemburg si Ungaria.

In toate situatiile, salariul net pentru acelasi brut este mai mic in tara noastra, care aplica cele mai mari impozite pe munca, dar salariul minim ca valoare este cel mai mic din Europa.

Daca doriti sa comandati editia de iunie a revistei Tranzit scrieti-ne pe office@traficmedia.ro.