Uniunea Europeana Archives

Comisia Europeană finanțează construcția și modernizarea a peste 3.400 de locuri sigure în zece state membre, inclusiv România

Deficitul de locuri de parcare sigure pentru camioane a devenit una dintre cele mai grave probleme structurale ale transportului rutier european. Potrivit studiului Comisiei Europene finalizat în 2025, lipsa totală depășește 39.000 de unități, iar în absența unor investiții substanțiale, această cifră ar putea ajunge la 483.000 până în 2040.

Pe lângă insuficiența numerică, se remarcă și o calitate neuniformă a infrastructurii existente: doar sub 3% dintre parcările pentru camioane corespund standardelor Safe and Secure Truck Parking Areas (SSTPA), adică oferă un nivel adecvat de securitate, iluminare, monitorizare și servicii pentru șoferi.

Consecințele sunt directe și costisitoare. Conform datelor Comisiei:

75% din furturile de marfă au loc în parcări neprotejate, generând pierderi anuale de aproximativ 8,2 miliarde de euro pentru companii;
85% dintre transportatori au raportat incidente de furt, vandalism sau deteriorare a vehiculelor;
lipsa facilităților sigure și confortabile agravează penuria de șoferi, estimată la circa 500.000 de posturi vacante în Europa.

Astfel, problema nu mai este una exclusiv logistică, ci afectează competitivitatea sectorului, siguranța rutieră și atractivitatea profesiei de șofer.

Răspunsul Comisiei Europene: investiții prin programul CEF Transport

Pentru a reduce deficitul și a îmbunătăți calitatea infrastructurii existente, Comisia Europeană a lansat o rundă de finanțare în cadrul programului Connecting Europe Facility (CEF) – Transport, ale cărei rezultate au fost anunțate în iulie 2025.

În total, 94 de proiecte au fost selectate pentru finanțare, cu o valoare cumulată de 2,8 miliarde de euro, din care 91 de milioane sunt dedicate exclusiv creării și modernizării zonelor de parcare sigure pentru camioane.

Prin această finanțare se vor construi sau reabilita peste 3.400 de locuri certificate SSTPA în zece state membre:
Austria, Bulgaria, Franța, Germania, Italia, Lituania, Țările de Jos, România, Slovenia și Spania.

Proiectele vor fi concentrate de-a lungul principalelor coridoare de transport europene TEN-T, pentru a asigura o rețea coerentă de parcări sigure la intervale regulate, în conformitate cu standardele adoptate de Comisie.

Standardele de siguranță: de la Bronze la Platinum

Noile parcări vor fi certificate conform sistemului european de clasificare Safe and Secure Truck Parking Areas, care evaluează infrastructura în funcție de nivelul de protecție și calitatea serviciilor oferite.
Sunt prevăzute patru niveluri de certificare:

Bronze – nivel de bază, cu iluminare, împrejmuire și acces controlat;
Silver – monitorizare video și prezență permanentă a personalului;
Gold – sisteme automate de recunoaștere a vehiculelor, supraveghere extinsă, zone de odihnă moderne;
Platinum – standard premium, cu servicii suplimentare pentru șoferi (restaurante, dușuri, conexiune Wi-Fi, magazine și securitate avansată 24/7).

România – inclusă în rețeaua europeană de parcări sigure

România figurează printre beneficiarii direcți ai finanțării, alături de alte state din Europa Centrală și de Est. Noile proiecte vizează modernizarea parcărilor existente pe coridoarele TEN-T și construirea de facilități noi în proximitatea autostrăzilor și a centrelor logistice majore, în special pe traseele transcarpatice și cele care conectează porturile dunărene și Marea Neagră cu Europa de Vest.

Aceste investiții sunt esențiale pentru armonizarea standardelor de siguranță la nivel european și pentru reducerea diferențelor de infrastructură dintre statele vestice și estice ale Uniunii.

Prin lansarea acestui program de finanțare, Uniunea Europeană își propune să crească atât capacitatea, cât și calitatea infrastructurii de parcare pentru transportul rutier, cu efecte directe asupra:

siguranței bunurilor și a șoferilor,
reducerii pierderilor economice cauzate de furturi,
creșterii atractivității profesiei de conducător auto,
și optimizării fluxurilor logistice internaționale.

Deși investițiile planificate nu pot acoperi complet deficitul estimat până în 2040, ele reprezintă un pas concret către crearea unei rețele europene de parcări sigure și inteligente, esențială pentru stabilitatea lanțurilor de aprovizionare și pentru funcționarea eficientă a pieței unice europene.

Noua lege planificată a UE privind lanțul de aprovizionare este în pericol de a eșua din cauza Germaniei. Ministerul Federal al Justiției și Ministerul Federal al Finanțelor nu au putut susține acest proiect, potrivit cercurilor guvernamentale de joi, 1 februarie. În Consiliul Uniunii Europene, acest lucru va avea ca rezultat abținerea Germaniei, ceea ce va avea efectul unui vot negativ. Un vot final al statelor membre UE este încă în așteptarea unui vot final în Consiliul UE.

Legea UE privind lanțul de aprovizionare este menită să tragă la răspundere marile companii care profită de pe urma muncii copiilor sau a muncii forțate în afara UE, de exemplu. De asemenea, marile companii trebuie să elaboreze un plan pentru a se asigura că modelul și strategia lor de afaceri sunt compatibile cu respectarea obiectivelor climatice de la Paris pentru limitarea încălzirii globale.

Negociatorii din Parlamentul European și din statele membre ale UE au ajuns la un compromis cu privire la acest plan la jumătatea lunii decembrie. Cu toate acestea, este vorba încă doar de un acord politic. Un text juridic precis este în curs de redactare de către oficiali – acesta ar putea fi finalizat în următoarele săptămâni. Acesta va trebui apoi să fie finalizat și aprobat de statele membre ale UE și de Parlamentul European.

În condițiile în care Germania s-a abținut, nu este clar dacă va mai exista o majoritate suficientă în favoarea proiectului în rândul țărilor UE. Există speculații potrivit cărora și alte țări vor lua exemplul deciziei Germaniei și nu vor vota în favoarea proiectului. Acest lucru înseamnă că unul dintre proiectele emblematice ale politicii comerciale a UE este pe punctul de a se prăbuși. Președinția belgiană a Consiliului va continua să facă presiuni pentru continuarea proiectului.

Versiunea UE a legii privind lanțul de aprovizionare este mult mai strictă

Germania are deja o lege privind lanțul de aprovizionare, dar versiunea UE depășește cerințele legii germane. Legea germană se aplică companiilor cu peste 1.000 de angajați. Este probabil ca această limită să fie coborâtă de versiunea UE. Aceasta prevede, de asemenea, că societățile pot fi trase la răspundere în temeiul dreptului civil și că pot fi formulate cereri de despăgubire, de exemplu. Până în prezent, acest lucru a fost exclus în legea germană privind lanțul de aprovizionare.

Buschmann și Lindner au criticat faptul că legislația UE ar duce la faptul că întreprinderile ar fi trase la răspundere civilă pentru încălcări ale obligațiilor în lanțul de aprovizionare într-o măsură considerabilă. În plus, ar fi afectate mult mai multe companii decât în temeiul legislației germane actuale. Sectorul construcțiilor ar fi, de asemenea, clasificat ca fiind un așa-numit sector de risc.

Sunt oare IMM-urile din Germania cu adevărat în pericol?

Acest lucru ar putea pune în pericol existența companiilor mici și mijlocii din acest sector, care a fost deja afectat de creșterea ratelor dobânzilor. Miniștrii susțin că multe companii pur și simplu nu dispun de resursele umane și financiare necesare, iar din această cauză, este de temut că în viitor se va construi și mai puțin în Germania. Într-o scrisoare adresată recent cancelarului Olaf Scholz (SPD), mai multe asociații industriale germane de top au cerut respingerea noii legi UE privind lanțul de aprovizionare. Acestea au avertizat asupra incertitudinii juridice, a birocrației și a riscurilor incalculabile.