Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Alinierea la cerințele UE și un calendar extins până în 2040

Guvernul federal german a prezentat un proiect de modificare a legislației privind cota de reducere a gazelor cu efect de seră (cota GES), prin care sunt transpuse cerințele Uniunii Europene în dreptul național. În baza Legii federale privind protecția împotriva emisiilor, furnizorii de combustibili sunt obligați să reducă emisiile de CO₂ asociate produselor lor cu un anumit procent anual, stabilit prin cota GES. Reducerea poate fi realizată prin mai multe instrumente, precum amestecarea biocombustibililor durabili, utilizarea hidrogenului verde în rafinării sau furnizarea de energie electrică pentru vehiculele electrice.

Pentru a oferi predictibilitate și siguranță investițională companiilor din sectorul energetic și al transporturilor, guvernul propune menținerea cotei GES până în 2040, cu o creștere graduală până la un nivel de 59%. În prezent, pentru anul în curs, cota este stabilită la 10,6%, urmând să fie majorată progresiv în anii următori.

Accent mai mare pe hidrogen verde și biocombustibili din deșeuri

Un element central al modificării legislative este introducerea, pentru prima dată, a unei obligații explicite pentru companiile petroliere de a utiliza hidrogen verde, produs din surse regenerabile precum energia eoliană și solară. Potrivit ministrului mediului, Carsten Schneider (SPD), această măsură este menită să creeze o cerere stabilă și previzibilă, care să susțină dezvoltarea infrastructurii pentru hidrogen și să accelereze tranziția energetică.

În paralel, guvernul intenționează să mențină restricțiile asupra biocombustibililor convenționali proveniți din culturi alimentare sau furajere, pentru a evita efectele negative asupra securității alimentare globale și asupra ecosistemelor sensibile, precum pădurile tropicale. În schimb, utilizarea biocombustibililor avansați obținuți din deșeuri va fi stimulată printr-o cotă dedicată, care va crește treptat. În acest context, uleiul de palmier va fi exclus complet din calculul cotei GES începând cu anul 2027.

Biocombustibilii proveniți din materii prime agricole vor putea fi utilizați în continuare, însă într-un cadru mai strict. De asemenea, energia electrică utilizată de vehiculele electrice va putea fi inclusă în cota GES, cu condiția demonstrării utilizării efective în sectorul transporturilor.

Poziții divergente din partea industriei și organizațiilor de mediu

Propunerea guvernului a generat reacții diferite din partea actorilor economici și a organizațiilor de mediu. Asociația Industriei Automobile din Germania (VDA) consideră că, pentru atingerea obiectivelor stabilite, este necesară introducerea rapidă a unor stimulente clare pentru investițiile în combustibili regenerabili, precum și o majorare timpurie a cotei GES pentru anul 2030, astfel încât deciziile investiționale să poată fi luate din timp.

Din perspectiva industriei energetice, Asociația Economică pentru Combustibili și Energie avertizează că noile cerințe impun deja, începând de anul viitor, obiective de reducere a emisiilor semnificativ mai ambițioase decât cele existente, ceea ce va pune presiune suplimentară asupra furnizorilor de combustibili.

În schimb, organizațiile de mediu sunt mai critice. Reprezentanți ai NABU susțin că noua reglementare ratează o oportunitate importantă de a accelera protecția climei și dezvoltarea mobilității electrice. Deutsche Umwelthilfe a criticat, printre altele, faptul că excluderea reziduurilor de ulei de palmier este amânată până în 2027, considerând că această măsură ar fi trebuit aplicată mai devreme.

Un echilibru dificil între tranziție, costuri și competitivitate

Modificarea cotei GES reflectă încercarea guvernului german de a echilibra obiectivele climatice ambițioase cu necesitatea menținerii competitivității industriei și a securității aprovizionării. Creșterea graduală a cotei până în 2040 oferă un orizont clar pentru investiții, însă dezbaterea arată că rămân diferențe semnificative de viziune între industrie și organizațiile de mediu cu privire la ritmul și instrumentele optime ale tranziției energetice în transporturi.

Industria auto germană sprijină ferm obiectivele climatice de la Paris, dar avertizează că actualul cadru de reglementare european nu este încă pregătit pentru tranziția reală spre mobilitatea cu emisii zero. Mesajul a fost transmis la Bruxelles de Hildegard Müller, președinta Asociației Industriei Auto (VDA), cu prilejul unei întâlniri dedicate viitorului vehiculelor comerciale.

Potrivit VDA, producătorii de vehicule comerciale și-au adaptat deja portofoliile, lansând pe piață camioane electrice grele de serie și primele modele alimentate cu hidrogen. Însă fără condiții-cadru favorabile, adoptarea acestora nu poate deveni viabilă economic.

Lipsa infrastructurii de încărcare

În multe regiuni din Europa există abia câteva puncte de încărcare pentru vehicule comerciale, fie ele ușoare sau grele, iar situația este similară în cazul alimentării cu hidrogen. VDA cere accelerarea masivă a extinderii rețelei de încărcare și a celei de alimentare cu hidrogen, inclusiv implementarea standardului de încărcare de tip megawatt (MCS) în spațiul public.

Totodată, programele de finanțare pentru infrastructură ar trebui să fie mai clare și mai rapide, iar dezvoltarea rețelei electrice să fie însoțită de siguranță în aprovizionarea cu materiale și componente critice.

Reforma taxei pe energie și competitivitatea costurilor

Un alt punct critic îl reprezintă costurile ridicate pentru energie electrică și hidrogen. Müller propune o reformă a taxei pe energie, astfel încât electricitatea, hidrogenul și combustibilii regenerabili să fie scutiți de taxe sau impozitați doar la nivelul minim prevăzut de UE.

În același timp, combustibilii fosili trebuie taxați corespunzător cu prețul CO₂, pentru a asigura condiții de concurență echitabile. În acest sens, sistemul european ETS-2 (comercializarea certificatelor de emisii) trebuie să înceapă conform planului în 2027, înlocuind taxările naționale fragmentate.