vehicule Archives - Pagina 19 din 102

Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM) își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la posibilitatea suspendării parțiale sau totale a programului RABLA 2025. Consideră că declarațiile privind lipsa de oportunități pentru achiziționarea de autovehicule noi sunt nefondate și nesustenabile și nu vor face decât să creeze mai multă incertitudine într-o piață cu turbulențe și în scădere.

Într-un context economic-industrial extrem de volatil, în care sectorul auto și piața de vehicule din UE trec prin transformări profunde, iar România nu face excepție, stoparea sau eliminarea planurilor de susținere a vânzării de autovehicule noi, mai eficiente, mai sigure și mai puțin poluante ar fi o greșeală imensă, care ar aduce prejudicii greu de recuperat României.

În primele 5 luni ale lui 2025, piața auto a înregistrat o scădere cu 26% a vânzărilor de vehicule noi către persoanele fizice, comparativ cu aceeași perioadă a lui 2024, principala întârziere fiind amânarea lansării programului RABLA 2025 și creșterea cu peste 30% a importului de vehicule second-hand (majoritatea nefiscalizate) cu o vechime medie de peste 8 ani. În consecință, raportul dintre vehiculele noi și vehiculele SH înmatriculate în România a ajuns de 1 la 3, afectând negativ îmbătrânirea parcului auto național – vârsta medie actuală fiind de 15,4 ani.

Considerat a fi unul dintre cele mai de succes programe ale autorităților române, programul RABLA pentru autovehicule s-a dovedit a fi extrem de eficient în cei 20 de ani de când a fost introdus, cu peste 1.000.000 de autovehicule vechi/RABLE scoase de pe piață și peste 650.000 de automobile noi înmatriculate prin intermediul programului.

Eficacitatea programului depinde nu numai de numărul de RABLE scoase din uz/casate, ci mai ales de componența sa economică.

Având în vedere că vânzarea de autovehicule noi este fiscalizată în proporție de 100%, raportul dintre suma alocată și suma colectată la achiziționarea unui vehicul nou prin intermediul RABLA este de 1 la 1,5 (adică pentru 1 leu alocat se colectează 1,5 lei), cu referire numai la TVA.

Raportul beneficiu/cost al programului RABLA pentru vehicule este mai mare de 1 la 2 (pentru 1 leu cheltuit, statul câștigă 2 lei) dacă sunt luate în considerare sumele adiacente colectate la bugetul de stat din impozitul pe salarii, impozitul pe profit, CAS și CASS, acciza pe combustibil etc.

Prin urmare, în pofida opiniilor contrare exprimate în media, programul RABLA pentru autovehicule generează venituri la bugetul de stat și nu reprezintă în niciun caz o cheltuială nejustificată.

În același timp, programul RABLA reduce emisiile poluante ale autovehiculele existente în parcul auto, îmbunătățește siguranța rutieră și îndeplinește obiectivele de mediu obligatorii.

De asemenea, fondurile alocate pentru ediția 2025 a programului RABLA pentru vehicule sunt provenite din certificate verzi, acestea nu reprezintă o componentă directă a bugetului național.

Întârzierea sau anularea lansării programului RABLA va duce implicit la: întârzierea sau anularea colectării unor venituri considerabile la bugetul de stat, efecte financiare negative cauzate de cumularea comenzilor în așteptare, costuri suplimentare pentru clienți luând în calcul evoluția cursului de schimb și creșterea costurilor de finanțare și, mai ales, va pune în pericol mii de locuri de muncă din sectorul auto, precum și neatingerea următoarelor obiective:

• Redresarea vânzărilor de autoturisme noi și susținerea industriei auto naționale;

• Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin înlocuirea vehiculelor vechi și poluante;

• Stimularea economiei prin creșterea cererii în sectorul auto.

În concluzie, afacerile cu autovehicule noi din România au nevoie de predictibilitate, iar programul RABLA a fost discutat, convenit și sprijinit de toate forțele politice din țară care s-au aflat la guvernare în România din 2005 până în prezent.

Cel mai mare centru logistic din cadrul Renault Group, International Logistics Network (ILN) Mioveni aniversează 20 de ani de activitate. Inaugurat în 2005, ILN Mioveni joacă un rol cheie în centralizarea și expedierea componentelor, necesare fabricării de vehicule Dacia și Renault, către uzinele Renault Group din afara României.

Cu o suprafață de 36.000 mp (echivalentul a șase terenuri de fotbal), situată în vecinătatea platformei industriale de la Mioveni (care cuprinde Uzina Vehicule Dacia și Uzina Horse România), ILN are acces direct la calea ferată și la rețeaua rutieră prin intermediul conexiunii cu drumul național DN 73.

De-a lungul timpului, ILN Mioveni a expediat peste 27 de milioane m³ de piese către destinații din opt țări.

În prezent, centrul logistic ILN Mioveni are 130 de angajați. În 2024 a expediat 890.000 m³ de piese (echivalentul volumului unui stadion precum Arena Națională din București) și un volum total de 27.216.385 m³ din 2005 (echivalentul a mai mult de 10 piramide ale lui Keops).

De asemenea, a recepționat 16.000 de camioane în 2024 și a expediat din 2005 un total de 120.000 (însumate, acoperă 1.680 km: distanța de la București la Berlin). Transportul feroviar a inclus garnituri de tren expediate de 220 (9.500 de containere) în 2024 și un total de 6.800 (285.000 de containere) din 2005.

ILN Mioveni colaborează cu 678 de furnizori din 40 de țări și deservește 11 clienți din 8 țări. Cea mai îndepărtată destinație a ajuns în Córdoba (Argentina), iar cel mai lungă durată de expediție a fost de 13 săptămâni, către uzina din Busan (Coreea de Sud).