Finalul anului calendaristic aduce un moment tradițional pentru companiile din România în a-și analiza planificările pentru anul următor, având în vedere schimbările legislative ce urmează a intra în vigoare. În 2024, importanța acestei perioade este accentuată de așteptarea unor modificări legislative semnificative în domeniul fiscal, care vor fi stabilite abia după alegerile parlamentare din decembrie. Astfel, companiile trebuie să-și pregătească mai multe scenarii în conturarea bugetelor și a strategiilor de afaceri pentru 2025, conform materialului de opinie realizat de Maria Butcu, Director, Soluții de Servicii Externalizate, Deloitte România.
Adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare este necesară pentru ca România să reducă deficitul bugetar sub limita maximă admisă pentru statele membre UE, respectiv 3% din PIB, la finalul acestui an, în contextul în care deficitul actual este estimat să atingă 7,9% din PIB. Pentru a atinge acest obiectiv, autoritățile din România au creat Planul Fiscal-Structural pe Termen Mediu, care include priorități și măsuri pentru sustenabilitatea financiară pe termen lung și care urmează să fie aprobat de Comisia Europeană.
Provocările și oportunitățile modificărilor legislative
Planul vizează reducerea treptată a deficitului bugetar la 2,5% până la finalul lui 2031, obiectiv ce necesită creșterea veniturilor la bugetul de stat, gestionarea eficientă a resurselor și cheltuielilor publice și absorbția optimă a fondurilor europene. Cu toate că măsurile încă nu au fost adoptate, unele acțiuni erau deja prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență, cum ar fi reformele fiscale pentru optimizarea structurii impozitelor, ajustarea suplimentară a regimului de impozitare a microîntreprinderilor și digitalizarea sistemului de taxe.
De asemenea, planul fiscal prevede majorarea salariului minim la 4.050 de lei de la 1 ianuarie 2025 și introducerea unor măsuri noi în legislația locală, a unor directive europene sau reglementări globale. Printre acestea se numără impozitul minim global pe profit la nivel global, aplicabil și în România din 2024 (pilonul II din reforma Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), Directiva UE privind raportarea de sustenabilitate (CSRD) și Publicarea raportării țară cu țară (Public Country-by-Country Reporting). Aceste obligații vor determina companiile să-și revizuiască structurile de costuri, strategiile fiscale, dar și procesele interne pentru a asigura transparența și conformitatea cu noile obligații de raportare.
Flexibilitatea și agilitatea, avantaje într-un context legislativ efervescent
În contextul incertitudinii și al schimbărilor cadrului de reglementare, externalizarea funcțiilor financiare devine o opțiune atractivă pentru companii, nu doar ca o măsură de reducere a costurilor, ci și ca strategie de adaptare rapidă la dinamica fluctuațiilor condițiilor economice. Colaborarea cu parteneri specializați oferă o expertiză în gestionarea complexităților legislative și asigură conformitatea continuă cu reglementările în permanentă schimbare.
Externalizarea funcțiilor financiare permite companiilor să transforme costurile fixe în costuri variabile, sporind flexibilitatea financiară importantă într-o economie dinamică. Acest model de externalizare le ajută să reacționeze rapid la provocările externe, să gestioneze mai bine fluctuațiile cererii și să aloce resursele în mod strategic, asigurând astfel o poziție competitivă pe termen lung.
O analiză aprofundată realizată la finalul anului ajută companiile să se pregătească pentru schimbările macroeconomice și legislative anticipate pentru anul 2025. Companiile care acordă atenție acestei analize și care consideră reevaluarea serviciilor financiare și opțiunile de externalizare, ca parte a unei strategii de adaptare și inovare, vor fi mai bine pregătite pentru a face față complexităților peisajului economic și a prospera într-un mediu aflat în continuă transformare.