Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Sucursala București, a organizat joi, 02 Februarie 2023, la World Trade Center București, conferința – „Fiscalitatea în 2023 – provocări și implicații”, în parteneriat cu Asociația Națională a Antreprenorilor și Wingate Project.
Evenimentul, centrat pe un dialog deschis în jurul noilor modificări ale codului fiscal, a reunit reprezentați ai autorităților, experți în fiscalitate, peste 100 de antreprenori și a fost moderat de doamna Mihaela Mitroi, președinta sucursalei București a CONAF.
Proiectul a fost inițiat din dorința unei armonizări reale a mediului de business, în sensul noilor reglementări impuse, dar și din dorința de a prezenta autorităților inputuri reale din ecosistem.
Conferința a fost deschisă de doamna Cristina Chiriac, președinta CONAF, care a punctat importanța coeziunii într-o organizație ce reunește interesele a peste 3700 de companii, acțiunea sucursalei București fiind rezultatul strategiei de dezvoltare sustenabilă a unei organizații a cărei activitate se întinde deja de-a lungul a 5 ani.
În premieră, a fost anunțat parteneriatul descris ca strategic cu Camera Consultanților Fiscali, organizație profesională de utilitate publică, capabilă să sprijine, să sintetizeze și concretizeze demersurile CONAF în direcția fiscalității.
Noile reglementări ale codului fiscal, conținute în OG-16/2022, au fost amplu dezbătute, atât de antreprenori, cât și de mediul privat, evidențiindu-se presiunea pe care noile decizii o pun pe predictibilitatea de business.
„Fiscalitatea este unul dintre pilonii unei dezvoltări sustenabile, iar mai mult decât atât, este cea care poate îndrepta ecosistemul de business românesc spre mult râvnita predictibilitate. Avem probleme sistemice și daca nu vom stabiliza strategia fiscală, planul de business devine un instrument lipsit de orice valoare și nu are rost să vă descriu ce implicații derivă în zona creditării, a investiților străine și în final asupra salariaților. Trebuie să fim conștienți că există un risc eminent ca orice mărire de contribuții, accize sau impozite, în contextul geopolitic actual, să atragă o cascadă de măriri pe care deja le resimțim cu toții, antreprenori sau nu. CONAF a susținut permanent o aliniere a politicilor fiscale la normele europene dar este crucial să luam în calcul specificul și particularitățile unei economii a cărei mare privatizare nu s-a încheiat, deși s-a început în urmă cu 30 de ani. Mărirea impozitului pe dividende de la 5% la 8% riscă să întoarcă o parte a economiei într-o zonă gri din care îndrăznesc să cred că ieșisem parțial. Cea mai mare provocare a unui manager este să țină pasul cu modificările legislative, iar acest fapt este o anomalie a unui sistem ce ar trebui să pună în prim plan dezvoltarea sustenabilă, reziliența, inovația și lista e lungă”, a declarat doamna Cristina Chiriac.
Autoritățile relevante, prezente prin participarea domnului Secretar de Stat în Ministerul Finanțelor, Alin Chitu a subliniat necesitatea unei permanente ajustări a legislației, într-o economie mondială aflată în evoluție.
„Ministerul Finanțelor își dorește un dialog constant cu mediul de afaceri, atât în momentele în care lucrurile sunt clare, dar mai ales atunci când este necesară ajustarea politicii fiscale. Economia se dezvoltă, modelele de afaceri devin tot mai complexe iar legislația fiscală trebuie să țină pasul cu aceste evoluții. Modificarea Codului Fiscal de la mijlocului anului trecut a fost un prim pas în acest sens și ne dorim un parteneriat cu mediul de afaceri pentru a face aceasta tranziție cât mai eficientă, atât pentru administrație dar mai ales pentru mediul de afaceri”, a fost mesajul transmis de către domnul Alin Chitu.
Președintele Camerei Consultanților Fiscali, domnul Dan Manolescu, a menționat că este dificil să apreciezi oportunitatea anumitor decizii până nu vezi rezultatele implementării ei în mediul de business, orice modificare, oricât de binevenită, trebuie analizată prin prisma impactului său extins.
„Referitor la plafonarea de 33% a beneficiilor totale care pot fi acordate salariatului, măsura a fost luată pentru a încuraja creșterea salariului și a nu specula zona beneficiilor, dar cred că este nevoie să se adauge o procedură de regularizare pentru a armoniza mecanismul de plafonare lunară nou introdus cu plafoanele anuale aplicabile în anumite situații, astfel încât angajații să nu piardă drepturile acordate,” a punctat domnul Manolescu.
Prin prisma îndelungatei sale experiențe în zona de audit, președinta CONAF București Mihaela Mitroi, moderator și organizator al conferinței, a reiterat predictibilitatea ca o prioritate strategică.
„Aplicarea noilor modificări ale Codului Fiscal necesită în unele situații clarificări suplimentare, deoarece interpretările pot fi multiple pentru aceeași prevedere. De aceea este nevoie de un dialog constant între mediul de afaceri și autorități. Existența acestui dialog le ajută pe cele din urmă să fie la curent cu provocările pe care le are mediul de afaceri și oferă o oarecare predictibilitate acestuia din urmă. Stabilitatea politicii fiscale și predictibilitatea pe termen lung a viziunii executivului asupra strategiei fiscale oferă mediului de afaceri un plus de competitivitate în momentul în care companiile locale ies pe piețele externe. Transparența și predictibilitatea fiscală sunt elemente mult mai importante decât cuantumul propriu zis al unei taxe sau accize”, a declarat doamna Mihaela Mitroi.
Industria HORECA, aflată într-o situație specială după revenirea din pandemie și retragerea sprijinului acordat se găsește direct vizată de noile modificări. Taxa pe bacșiș, cota de TVA majorată de la nivelul actual de 5% la 9% în ceea ce privește serviciile de cazare, restaurant și catering, l-a determinat pe vicepreședintele Asociației Patronale HORA, domnul Răzvan Crișan să declare: „Vom reveni către Ministerul Finanțelor cu o listă de întrebări care au ca scop clarificarea codurilor pentru care TVA-ul se modifică, având în vedere faptul că la unul dintre coduri avem sintagma „Altele..”, care lasă loc pentru interpretări.
O altă modificare care se aplică din acest an, este aceea că s-a renunțat la impozitul specific pentru industrie, și pentru foarte mulți membri a apărut o confuzie privind aplicarea impozitului pe venit sau pe profit, așadar vom purta un dialog și pe această temă cu reprezentanții Ministerului Finanțelor.
„În ceea ce privește impozitarea bacșișului, noi ne-am dorit de foarte mult timp, ca în industria HORECA, să reglementăm povestea cu bacșișul și să avem un cadru legal pentru o practică deja existentă. Acum suntem la hopul de a transpune această reglementare în normele aplicabile, deoarece legea a fost foarte generală și au apărut tot felul de spețe care trebuie reglementate. Suntem în discuții cu ANAF pentru a ne asigura că reglementările vor fi clare și pe înțelesul tuturor. Antreprenorii nu vor să încalce legea, cu cât regulile sunt mai clare și mai simple, cu atât lucrurile vor merge mai bine”, a încheiat acesta.
Managing partner Artesana, Alina Donici, în calitate de reprezentant al mediului antreprenorial, cu o componentă importantă de producție, a salutat noua tendință de stimulare a acesteia: „Înțelegem că sistemul este mai greoi dar producția trebuie încurajată, trebuie să investim în partea aceasta de produs românesc. Ne ajută și curentul, pentru că este un trend în acest sens și noi ne bucurăm de el, lumea a început să citească etichetele, să aleagă în cunoștință de cauză. Piața este foarte competitivă, tocmai de aceea avem nevoie de tehnologii noi, ceea ce noi am reușit să facem cu ajutorul acestei scheme de ajutor de stat”, a declarat aceasta.
Noile tehnologii, digitalizarea și amploare fenomenului AI, necesită o regândire a unei paradigme globale. Noile meserii, munca hibridă, meseriile independente au fost direct vizate prin schimbarea impozitării contractelor de freelancing din industriile creative.
Potrivit doamnei Anca Rancea, Președinta Asociației Freelancerilor, 85% dintre freelanceri activează în IT, marketing și industrii creative sau sectorul juridic și financiar. S-a subliniat impactul schimbărilor fiscale asupra celor 420.000 de PFA-uri și 750.00 de microîntreprinderi, dar mai ales asupra industriilor creative: „Nu suntem de acord cu pragurile de taxare și/sau cu plafoanele calculate de Ministerul Finanțelor. Ca impact de PFA-uri, contribuția se dublează sau chiar mai mult, comparativ cu anul trecut. Iar dacă vorbim despre PFA-urile cu normă de venit, plafonul s-a redus la 25%. La nivel de microîntreprindere, aproape 30% dintre aceste entități sunt în domeniul industriilor creative, adică profesii care prin specificul lor implică și o componentă de consultanță. Un impozit de 16% pe profitul din activitățile de consultanță este ca un super-impozit în care costurile deductibile sunt efectiv undeva la 5-10% din venit. Un astfel de super-impozit efectiv distruge industriile creative din România, prin eliminarea competitivității pe piață a freelancerilor din aceste industrii”, a declarat doamna Rancea.
Trebuie să conștientizăm faptul că amplificarea componentei online a business-ului în general, atrage după sine fenomene precum profilarea sau utilizarea datelor personale în scopuri comerciale. Reglementarea acestui domeniu este una dintre preocupările importante ale Uniunii Europene și o preocupare a CONAF în direcția educației continue a fiecărui antreprenor.
„Am avut ocazia să prezint punerea în practică a dispozițiilor legale din OG 16/2022 privind deducerea personală suplimentară, respectiv modelul de declarație pe propria răspundere a părintelui beneficiar, care circulă atât în grupurile cu profil contabil cât și pe diverse site-uri cu expunere mare și care include, în mod eronat, consimțământul angajaților precum și renunțarea la drepturile lor legale. Atrag încă o dată atenția asupra importanței temeiului corect de prelucrare a datelor, mai ales în contextul dezechilibrului de putere dintre angajat și angajator. De asemenea, am arătat care sunt riscurile pentru angajatori în cazul utilizării unor astfel de formulare preluate de pe internet fără consultarea unui specialist în protecția datelor personale”, a declarat președinta Asociației Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor și președintă CONAF Brăila, doamna Dana Cireașă.
În concluzie, doamna Cristina Chiriac a subliniat importanța unei coeziuni in acțiunile tuturor sucursalelor, în direcția educației continue, a networking-ului atât la nivel de business dar și ca factor de coagulare în raport cu deciziile guvernamentale: „Avem instrumente diverse de învățare, printre care enumăr platforma WINGATE Project, unde fiecare antreprenor își poate crește nivelul managerial. Dialogul cu autoritățile este un demers pe care vă asigur că îl facem constant pentru membrii noștri, dar și pentru valorile la care subscriem cu tenacitate. Fiecare antreprenor este nu numai generator de profit dar și responsabil pentru bunăstarea angajaților săi. Orice reglementare legislativă impactează viața fiecăruia dintre noi, iar informația trebuie asimilată, dezbătută și transformată, până să devină o realitate care să conțină un factor de progres. Am credința că fiecare sucursală, prin acțiunile sale, va aduce la masa dialogului atât autoritățile competente, cât și antreprenorii și experții care pot genera o schimbare pozitivă”, a declarat doamna președintă Cristina Chiriac.
