Agenția Federală pentru Ocuparea Forței de Muncă din Germania a analizat situația formării și a pieței muncii, precum și condițiile de lucru ale șoferilor profesioniști, considerând 2019 un an de cotitură. După ani de creștere, numărul șoferilor profesioniști din Germania a înregistrat în 2019, pentru prima dată, o ușoară scădere (-0,3%) față de anul precedent. Se observa atunci că există tot mai mulți angajați mai în vârstă, iar proporția de lucrători străini, în principal din alte state UE, atingea un nou maxim (22,8%). Șoferii străini calificați – între care românii ocupă poziția secundă – au continuat să capete importanță, iar acest impuls a fost însoțit de creșterea salariilor prin negociere colectivă. Anul trecut însă, din cauza coronacrizei, situația de pe piața germană a muncii s-a deteriorat semnificativ, dovadă a unei piețe lipsite de predictibilitate. Iar situația din august 2020, când numărul șoferilor profesioniști înregistrați ca șomeri sau în căutarea unui loc de muncă era cu 50%, respectiv 26,9% peste cifrele anului precedent, în vreme ce numărul locurilor de muncă se contractase cu aproximativ 37,3%, pare să se mențină și la început de 2021 pe o piață care încă nu și-a câștigat „imunitate“ în fața pandemiei.
Numărul șoferilor de camioane din Germania, la 31 decembrie 2019, era de 572.248, în scădere pentru prima dată din 2012 încoace (-0,28%). La fel ca în anii precedenți, proporția angajaților de sex feminin s-a dezvoltat ușor pozitiv și a ajuns la aproximativ 1,9% în 2019. Aceeași tendință pozitivă, demarată încă din anii precedenți, s-a observat în 2019 și în ceea ce privește proporția șoferilor profesioniști în vârstă. Astfel, ponderea celor cu vârsta cuprinsă între 55 și 65 de ani a crescut cu 1,1%, până la aproximativ 28,6%, comparativ cu anul precedent, iar a celor de peste 65 de ani a crescut recent ușor, până la 2,9%. În același timp, ponderea șoferilor sub 25 de ani a stagnat la aproximativ 2,7%, iar a celor mai tineri a fost cu mult sub medie (10,4%). Șoferii profesioniști între 25 și 55 de ani au adunat o cotă de 65,8% la 31 decembrie 2019, cu 1,3% mai puțin decât în anul precedent.
Peste 25.000 de șoferi români lucrează în Germania
Numărul șoferilor profesioniști cu cetățenie germană a scăzut în ultimii ani. Dacă în 2018 aproximativ 79,2% dintre șoferii profesioniști în transportul de mărfuri erau cetățeni germani, ponderea acestora s-a redus la aproximativ 77,2% în 2019, restul de 22,8% revenind cetățenilor străini.
Numărul de angajați din alte state UE a crescut cu aproximativ 9,6% în 2019, față de 2018, până la un total de 101.960 de persoane și o cotă de 17,8%. Aproximativ 3,8% dintre șoferii profesioniști provin dintr-o țară europeană din afara UE, iar alți 1,2% din țări din afara Europei.
Numărul șoferilor profesioniști polonezi în 2019 a fost cu 14,9% mai mare decât în anul precedent, cu un nou maxim de 31.679 de angajați. Pe locul secund se află șoferii români (25.300 de persoane), însă cele mai mari creșteri procentuale în 2019 au fost înregistrate pentru șoferii profesioniști cu cetățenie bulgară (+17,6%) și lituaniană (+26,6%).
În clasamentul țărilor din afara UE, în 2019 au condus Albania (18,1%), Bosnia și Herțegovina (17,6%) și Macedonia de Nord (29,1%). Numărul de angajați din Serbia era de 3.149 la sfârșitul lui 2019, cu aproximativ 33,8% peste cifra anului precedent. Cea mai mare rată de creștere în 2019 îi aparține Siriei, cu 66%, ajungând la finele anului la 1.162 de șoferi în Germania.
În perioada 2018-2020, rata salariului orar convenit colectiv pentru șoferii profesioniști a crescut între 1,67 și 3,51% pe an. În timp ce în Bavaria și Renania de Nord-Westfalia ratele salariale pe oră pentru șoferii cu experiență au atins 14,04 euro și respectiv 14,02 euro în 2019, în ciuda creșterilor salariale de aproximativ 3,5%, în Saxonia Inferioară s-au obținut doar 10,62 de euro/oră cu calificări similare. Șoferii profesioniști din sudul Badenului cu cel puțin 15 ani de experiență pe vehicule grele au primit o creștere salarială de aproximativ 2,63%, până la 15,61 de euro/oră, din septembrie 2019.
Proporția șoferilor profesioniști care lucrau în 2019 cu jumătate de normă a crescut însă ușor, până la aproximativ 5,9%. Comparativ cu media națională pentru toate ocupațiile (28,9%), cota cu jumătate de normă a șoferilor profesioniști a fost, ca și în anii precedenți, mult sub medie.
Locuri de muncă vacante, în pofida numărului mare de șomeri
Pe baza statisticilor Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă, în 2020 efectele coronacrizei asupra pieței muncii s-au accentuat. Tendința multianuală de creștere a numărului de locuri de muncă, dar cu o scădere simultană a numărului de șomeri și solicitanți de locuri de muncă, nu s-a mai menținut în 2020-2021. În cursul anului, până în prezent, numărul șomerilor și al persoanelor aflate în căutare de locuri de muncă a fost semnificativ mai mare decât în anul precedent. În august 2020, 21.964 de șoferi profesioniști erau înregistrați ca șomeri și 34.613 ca solicitanți de locuri de muncă, mai mult decât în august 2019 cu aproximativ 50%, respectiv 26,9%. În același timp, numărul locurilor de muncă a scăzut cu circa 37,3%, până la un total de 11.298 în august 2020, comparativ cu aceeași lună a anului precedent.
Statistica a evidențiat și faptul că timpul de găsire a unui șofer potrivit pe un post vacant s-a prelungit tot mai mult. În perioada iulie 2019-iunie 2020 au fost necesare în medie 164 de zile pentru a ocupa un post vacant de șofer de camion, comparativ cu media celorlalte profiluri ocupaționale, de 126 de zile.
În 2019, proporția șoferilor profesioniști calificați, în raport cu numărul total de șoferi care lucrează în transportul de marfă, a fost de aproximativ 68,4%, ușor mai mică față de anul precedent (68,6%). Grupul șoferilor profesioniști cu studii universitare s-a dezvoltat pozitiv (pondere de 1,1%), în vreme ce proporția șoferilor profesioniști fără o calificare profesională a fost de circa 10,3%, cu o tendință ascendentă. De asemenea, pentru aproximativ 20,1% dintre șoferi gradul de instruire a fost necunoscut.
Numărul de contracte de formare nou încheiate cu ocupația „șofer profesionist“ a scăzut cu aproximativ 2,5% în 2019, până la 3.609, după creșterile din anii precedenți. Comparativ cu alte școli de meserii, rata e încă peste medie (în 2018 a fost de 48,3%). Alocația medie lunară pentru instruire în 2019 a fost cuprinsă între 811 și 900 de euro, iar în 2019 a existat o creștere semnificativă (+16,8%) a numărului de participanți la programele guvernamentale de promovare a dezvoltării profesionale, comparativ cu 2018.
Vulnerabili în fața bolilor și a accidentelor
În activitatea de zi cu zi, șoferii profesioniști sunt expuși la diverși factori care le pot afecta sănătatea. Datele oferite de Institutul Științific AOK arată că rata de îmbolnăvire a șoferilor profesioniști a scăzut recent. Astfel, dacă în 2014 gradul de afectare era de 5,9%, valoarea a scăzut la 5,7% până în 2018. În sectorul de transport și logistică, rata bolilor a stagnat din 2015 la circa 6%. Rata de îmbolnăvire a șoferilor profesioniști în 2018 a fost de 5,5%, deci sub media industriei. Însă în 2020 pandemia a avut un impact puternic – cel puțin temporar – asupra condițiilor de muncă ale șoferilor profesioniști, aceștia nemaiavând acces la facilitățile sanitare de la clienți. De asemenea, standardele de igienă introduse au dus la creșterea nivelului de stres în procesele de încărcare și descărcare, iar lipsa exercițiilor fizice, efortul fizic puternic și un comportament alimentar dezechilibrat au facilitat apariția anumitor boli. În 2018, aproximativ 9,4% din toate zilele de concedii medicale (CM) au fost din cauza bolilor cardiovasculare, iar în 2018 accidentele au reprezentat aproximativ 13,9% din toate zilele de CM. Tulburările musculo-scheletice au fost cea mai frecventă cauză a zilelor de concedii medicale în perioada 2015-2018, atât în rândul șoferilor profesioniști (23%), cât și în industriile conexe (22%). În ultimii ani s-au înregistrat mai puține boli psihice (6,8% din zilele de CM) și ale căilor respiratorii (8,6%).
De asemenea, accidentele rutiere pot provoca grave consecințe fizice și psihologice pentru cei implicați, pe lângă daune materiale. În 2019, au fost înregistrate 20.928 de accidente cu vătămare corporală, cu 3,3% mai puține decât în anul precedent. Cu o pondere de aproximativ 20,7%, greșelile în menținerea distanței au fost cea mai frecventă cauză a accidentelor. Erorile de virare, de mers înapoi, conducere și ieșire au fost identificate ca fiind cauza accidentelor în 3.540 de cazuri (+31%). În al treilea rând, neacordarea priorității a dus la accidente cu vătămări corporale, în care șoferii de camioane au fost cauza. Accidente de acest tip au avut loc aproape de două ori mai des în zonele urbane și au fost cauzate de nerespectarea semnelor de circulație. Numărul accidentelor provocate de o viteză neadaptată a scăzut cu 9,2% în 2019, an în care au fost provocate 365 de accidente sub influența alcoolului, 219 de oboseală și 253 de alte deficiențe fizice sau psihice.
