Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

IMM-urile isi cer drepturile

Palatul Parlamentului a gazduit luna trecuta masa rotunda cu tema „Dezvoltarea sectorului de IMM-uri din Romania pe baza Strategiei Europa 2020”, organizata la initiativa Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), in colaborare cu Agentia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM) si Fondul Roman de Contragarantare (FRC). Intalnirea i-a pus pe reprezentantii ministeriali, care au incercat sa arate cat de mult se implica in crearea unui cadru legal permisiv IMM-urilor, fata in fata cu meseriasii mici si mijlocii care, prin reprezentanti, au cerut mai putine vorbe si mai multe fapte. Ca atare, antreprenorii au solicitat, pe de o parte, adoptarea de urgenta a unor masuri concrete care sa duca la un cadru legal si fiscal simplificat si pertinent si la subventii mai mari, iar pe de alta, reindustrializarea Romaniei, coroborata cu redeschiderea scolilor de meserii.

 
Consiliul European a adoptat in iunie 2010 Strategia Europa 2020 pentru crestere economica si ocuparea fortei de munca. Noul program are drept scop sprijinirea statelor UE in competitia economica deja inversunata cu Japonia, SUA si statele BRICS, stabilind in acest scop cateva obiective cuauntificabile. Intre acestea, 3% din PIB va trebui alocat investitiilor publice si private in cercetare, rata renuntarii timpurii la scolarizare trebuie sa ajunga sub 10%, iar rata populatiei cu varsta de 30-34 de ani, absolventa a unei forme de educatie tertiara, trebuie sa fie de minimum 40%. De asemenea, numarul persoanelor aflate in risc de saracie si excluziune sociala trebuie redus cu cel putin 20 de milioane, iar emisiile de gaze cu efect de sera, cu 20% fata de nivelul din 1990, in asociere cu o crestere de pana la 20% a ponderii surselor regenerabile in consumul final de energie si de circa 20% a eficientei energetice.
In Romania, un prim demers institutional pentru implementarea angajamentelor asumate in contextul noii strategii il reprezinta infiintarea Consiliului National pentru Competitivitate, organ ce are ca obiectiv elaborarea unei strategii pentru perioada 2010-2020, strategie care sa asigure trecerea de la un model de dezvoltare bazat pe mana de lucru ieftina la un sistem bazat pe institutii de infrastructura de calitate.

40% din profitul sectorului privat este asigurat de IMM
In toate statele UE, IMM-urile se confrunta cu mari dificultati, in special in zona de acces la finantare, in vreme ce, in Romania, inca exista surse neutilizate de crestere economica.
„Detinem un mare potential de crestere a productivitatii si a nivelului tehnologic, insa acesta trebuie sa se bazeze pe o utilizare corespunzatoare a resurselor umane, aspect ce nu caracterizeaza situatia actuala”, a precizat Andreea Paul Vass, consilier al primului ministru si ambasador al IMM in fata CE. Si asta in conditiile in care sectorul IMM este principalul producator de PIB, de locuri de munca si de venituri la bugetul statului si principalul producator de profit din Romania. „Circa 40% din masa de profit din sectorul privat autohton este furnizat numai de micro-intreprinderi, in vreme ce firmele mari acopera doar 26% din marja de profit”, a precizat Ovidiu Nicolescu, presedintele CNIPMMR.
In Romania, principalele obiective pe care s-au construit masurile recente de interventie guvernamentala care s-au adresat IMM-urilor au urmarit simplificarea si imbunatatirea cadrului de reglementare, imbunatatirea accesului la finantare, incurajarea spiritului inovator si cresterea competitivitatii, alaturi de cultivarea spiritului antreprenorial. Astfel, guvernul a pastrat cota unica de impozitare de 16%, numarul taxelor si tarifelor parafiscale a scazut cu 237, impozitul minim a fost eliminat de la 1 octombrie 2010, iar declaratia unica (112) a fost implementata incepand cu acest an, cu frecventa de depunere trimestriala. In plus, arieratele statului catre agentii economici privati, intre 2008 si prezent, s-au injumatatit, iar pentru cei aflati in dificultate au fost esalonate la plata obligatiile fiscale pe o perioada de maximum cinci ani sau s-a recurs la stingerea datoriilor dintre stat si contribuabil in situatia in care datoriile erau reciproce. In plus, s-a introdus colectarea TVA la intocmirea si acceptarea situatiilor lunare pentru serviciile care determina decontari sau plati succesive, respectiv eliminarea obligatiei de a colecta TVA la expirarea unei perioade de un an de la data inceperii lucrarilor sau de la ultima decontare.

Femeile si tinerii, incurajati sa devina antreprenori
Insa una din cele mai importante masuri ramane programul multianual Mihail Kogalniceanu, care se deruleaza on-line si doreste incurajarea si stimularea infiintarii si dezvoltarii IMM-urilor in perioada 2011-2013. Acesta consta in acordarea unei linii de credit, in valoare maxima de 125.000 lei/IMM/an, cu dobanda partial subventionata si, dupa caz, garantarea creditului de catre stat la obtinerea de finantari suplimentare. „In acest an, fondul de garantare pus la dispozitia IMM-urilor de catre guvern este de 400 de milioane de lei, bugetul maxim total al subventiei, pentru 2011-2013, ridicandu-se la 165 de milioane de lei”, a precizat Andreea Paul Vass.
In plus, tinerii debutanti in afaceri, pana la 35 de ani, care nu detin o firma, pot primi fonduri nerambursabile de maximum 10.000 de euro, precum si garantii de maximum 80% din valoarea unui credit. De asemenea, noul angajator este scutit si de la plata contributiilor de asigurari sociale pentru maximum patru angajati, dar este obligat sa creeze cel putin doua locuri noi de munca. Pentru acest proiect au fost depuse peste 1.250 de dosare, din care 807 au fost avizate, atingandu-se deja plafonul maxim aprobat pentru acest an.
In scopul sprijinirii intreprinderilor cu o vechime mai mica de doi ani, se poate acorda o alocatie financiara nerambursabila de maximum 70% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului de investitii, dar nu mai mult de 100.000 de lei/beneficiar. In acest caz, „bugetul alocat in 2011, de 10 milioane de lei, este cu 30% mai mare fata de cel din 2010, iar din cele 416 firme aplicante au beneficiat de program deja 100”, a punctat Vass, completand: „daca in 2006, intre intreprinderile active nou create, doar 26% aveau fondatori sau manageri de gen feminin, in prezent acest lucru se schimba semnificativ in bine, 40% din firme apartinand femeilor, acestea fiind sprijinite si printr-un program guvernamental in cadrul caruia in 2011 au fost instruite 514 femei manager“.

„IMM-urile ne scot din criza”
Insa sectorul IMM nu se poate dezvolta fara investitii si fara locuri de munca, mai ales ca acest tip de intreprinderi au fost primele afectate de criza. „Chiar daca s-au resimtit profund in perioada 2008-2010, tot IMM-urile ne scot din criza, iar cresterea exporturilor de anul acesta ne arata ca suntem pe drumul cel bun”, a punctat Dan Lazar, secretar de stat in Ministerul Finantelor. Iar investitiile reprezinta principalul motor de dezvoltare a IMM-urilor si a intregii economii. Daca in anul de varf 2008 alocarea pentru investitii publice a fost de 6,3% din PIB, anul acesta investitiilor le-a revenit 6,6% din PIB, adica s-a ajuns la 36,06 miliarde de lei. „In primele opt luni ale lui 2011, cheltuielile pentru investitiile publice (cheltuieli de capital si cheltuieli aferente programelor de dezvoltare finantate din surse externe si interne) au fost de 19,95 miliarde de lei, cu 3,05 miliarde mai mult fata de aceeasi perioada din 2010”, a mai spus Dan Lazar, subliniind: „anul trecut, ponderea investitiilor private in PIB a fost de 22,7%, procent care a situat Romania pe locul al doilea in UE-27, singura tara care ne devanseaza fiind Bulgaria, cu 23,5%, in vreme ce Cehia, cu 21,8%, Slovacia, cu 20,3%, Polonia (19,5%) si Ungaria (19,3%) au ramas in urma Romaniei.”
In cadrul programului de stimulare a investitiilor private ce privesc proiectele mari de investitii, la inceputul lui septembrie 2011 au beneficiat de ajutoare de stat in valoare de 312,2 milioane de euro circa 20 de proiecte de investitii, in valoare de 1.173,5 milioane de euro, care au creat 6.301 noi locuri de munca. De asemenea, s-au acordat si ajutoare de stat pentru investitiile de peste 100 de milioane de euro care angajeaza peste 500 de salariati, program de care a beneficiat si producatorul de anvelope Pirelli Romania, de la Slatina, cu o valoare a investitiei de 159 de milioane de euro, din care 28,1 milioane de euro ajutor de la stat.
De asemenea, proiectele mari de investitii, de minimum cinci milioane de euro, care angajeaza minimum 50 de salariati, au fost sustinute prin acordarea de ajutoare de stat. Intre beneficiari s-au situat Renault Technologie, Delphi Diesel Systems, Automobile Dacia Pitesti, International Automotive Components, Rombat Bistrita, Honeywell sau Metale International.
In completarea masurilor de relansare a activitatii economice, este conceput si programul de promovare a exporturilor, alaturi de masurile pentru combaterea evaziunii fiscale, dezvoltarea infrastructurii rutiere, sprijinirea agriculturii, programul Prima Casa sau Programul National de Dezvoltare a Infrastructurii.

Mediul de afaceri cere fapte, nu vorbe
Si, chiar daca Andreea Paul Vass a specificat ca intre prioritatile pe termen scurt ramane diminuarea perioadei de infiintare a unei firme la trei zile, alaturi de promovarea industriilor creative (software, IT, arhitectura, design, publicitate, design de incaltaminte etc.) si de cresterea competitivitatii economiei romanesti, de partea cealalta a baricadei, Maria Grapini, reprezentanta mediului de afaceri si presedinta Asociatiei Femeilor Antreprenor din Romania, a declarat ca nu se astepta sa asculte doar o insiruire de masuri, ci sa afle ce primesc IMM-urile, in 2012, din aceste seturi de masuri.
„Cred ca in management, in momentul in care exista un set de masuri care nu dau rezultate, trebuie schimbat. Mai ales in situatia in care in mai 2012 expira termenele de suspendare a unor companii ce se vor alatura celor deja intrate in lichidare, insolventa sau faliment”, a punctat Grapini, care considera ca in Romania exista un mare deficit de competenta si o criza morala fara precedent.
Astfel, mediul de afaceri propune realizarea unei strategii pe termen lung, care sa fie votata in Parlament si sa fie pusa in aplicare indiferent de schimbarile guvernamentale. De asemenea, „trebuie o decizie politica prin care guvernantii sa-si asume o strategie pentru re-industrializarea Romaniei, mai ales una specifica IMM-urilor, nu politici globale. In plus, este necesara o alta politica de rezolvare a evaziunii fiscale, ca si realizarea unui echilibru intre cuantumul taxelor si impozitelor si deductibilitati. Apoi, cheltuielile pentru investitii de la buget trebuie revizuite, in anii urmatori, insa nu din punct de vedere al cantitatii fizice, ci al costului pe unitatea de investitie”, a precizat Grapini, care considera ca trebuie investit in mare masura si in educatie, in principal in redeschiderea scolilor de meserii.

Articole similare

Ad
Ad