Editia din acest an a raliului Dakar a prilejuit, asa cum probabil stiti deja, una dintre cele mai stranse lupte pentru titlu, astfel ca Andrei Karginov (Kamaz) a fost doar cu trei minute inaintea lui Gerard de Rooy (Iveco), sosit al doilea. Intrebat de Gianenrico Griffini, presedintele juriului International Truck of the Year, care sunt primele impresii dupa o competitie atat de disputata, olandezul s-a aratat multumit si de rezultat, si de modul cum a mers, si de camion, si de intreaga sa echipa, si a declarat ca o diferenta de trei minute intr-un raliu atat de greu si de lung nu inseamna, practic, nimic: e cat o eroare de navigare sau mai putin de schimbarea unei anvelope.

Pe de alta parte, rusul nu a fost nici el ferit de probleme, ci a inceput raliul atat de bolnav, incat in a doua etapa a fost aproape sa lesine inainte de finalul specialei.

Gianenrico Griffini: Cand v-ati inceput cariera de pilot de raliu si in ce competitie?
Andrei Karginov: Cand aveam opt ani, tata m-a inscris intr-un club de carting – cu acest sport au facut primii pasi aproape toti membrii actuali ai echipei Kamaz-master: nu avem piloti „angajati“, ci toti suntem copii care am crescut in clubul de carting si in echipa de raliu. Iar cariera mi-am inceput-o ca mecanic de noapte. La inceput esti sub observatie si apoi, in functie de abilitati, de cunostinte si de cat de mult muncesti, ti se permite sa faci parte dintr-un echipaj, iar acolo incepi „din dreapta“, adica esti mecanic, ai ocazia sa inveti de la pilot cum sa actionezi si poti simti drumul. Eu am avut marele privilegiu de a avea mentori deosebiti: pentru prima data am participat la Dakar ca mecanic cu Ilgizar Mardeev, in 2010, si inainte de asta am concurat in cateva curse din Campionatul Rusiei alaturi de Vladimir Chagin. Apoi am ajuns pilot, intai in raliuri din Rusia, apoi in competitii mai serioase, si in 2012, pentru prima data, la Dakar.
Gerard de Rooy: Am participat la primul raliu, Dakar – care pe atunci se desfasura in Africa – pentru prima data in 2002, in echipa DAF, impreuna cu tatal meu, Jan, care se retrasese in 1988 si pe urma a revenit in competitii. Apoi, din 2003, eu am condus camionul meu si tata pe al lui, pana in 2008, cand raliul a fost anulat din cauza amenintarilor teroriste, si am ales sa particip la raliul Trans-Oriental, de la Sankt Petersburg la Beijing, mai scurt decat Dakar. Pe urma am concurat in fiecare an la Dakar, dar si in curse mai mici.
Avand in vedere bogata experienta a tatalui tau ca pilot de raliu, ce ai invatat de la el?
G.R.: Nu stiu exact, dar cu siguranta am invatat mult doar uitandu-ma la el. In primul an, cand am concurat pe acelasi camion, pe traseele cu dune nici nu am vazut nisipul sau desertul, atat de atent eram la ce facea. Dar nu am invatat totul de la el, dimpotriva, avem stiluri de condus complet diferite.
Raliul Dakar din 2014 a fost, dupa parerea multor cunoscatori, cel mai dificil dintotdeauna. Este si parerea voastra?
…