Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Investitii masive pe timp de criza

Desi noile conditii fiscale si scaderea pietei pun pe fuga tot mai multi producatori, iar companii logistice se gandesc sa-si infiinteze filiale in tarile vecine, KLG Europe Logistics continua sa-si manifeste increderea in piata romaneasca, finalizand luna trecuta cea mai mare investitie a grupului olandez de anul acesta: peste 25 de milioane de euro in constructia si terenul de la Rynart, dotarea depozitului de aici cu rafturi si utilaje de manipulare, dar si intr-un supliment de 5,6 ha de teren de langa actuala constructie.  Centrul de logistica de la Rynart cuprinde 12,5 ha si cladirea ce include un depozit de 21.000 m2, pe care compania le ocupa deja de cativa ani, pe autostrada Bucuresti-Pitesti.
 

Cu un puternic portofoliu de clienti si alte cinci hub-uri in tara, dezvoltarea KLG in Romania continua prin extinderea actualului depozit de pe autostrada, dar si prin construirea altor locatii proprii in tara.
 
Planurile companiei in tara noastra ne-au fost detaliate de Dragos Geletu, managing director si unul dintre actionarii KLG Europe Logistics.

Tranzit: La cat se ridica valoarea tranzactiei si in cate etape s-a derulat aceasta?
Dragos Geletu: Vorbim de investitii de peste 25 de milioane de euro in achizitia si dotarea actualei locatii, dar si intr-un teren aflat in apropiere. Locatia de aici se intinde pe 12,5 ha de teren, deci 125.000 m2, ce cuprinde 21.000 m2 de depozit, valoare adaugata la mezanin si 2.000 m2 de birouri. Achizitia s-a derulat intr-o singura etapa, iar amortizarea investitiei se va face probabil in 20-25 de ani. In 2008 am cumparat inca 5,6 ha de teren langa actuala locatie, astfel ca detinem acum peste 18 ha pe autostrada Bucuresti-Pitesti.
La acestea se adauga si spatiile de depozitare pe care le avem in tara. In total, in Romania avem 60.000 m2 spatii de depozitare, in proprietate si inchiriate, acestea din urma la Craiova, Timisoara, Cluj, Targu Secuiesc si Constanta.
 
Cand ati inceput negocierile si cum a evoluat valoarea tranzactiei pana la achizitie?
Investitia de aici este gandita pentru dezvoltarea viitoare pe care o avem in vedere in Romania. Pentru mine, aceasta locatie este ca o casa pe care nu vreau sa o vand, asa ca nu pot judeca daca valoarea achizitiei este in acord cu tendintele actuale ale preturilor de pe piata.
Negocierile au inceput in 2009, acum am finalizat tranzactia, iar pretul a mai scazut fata de valoarea ceruta initial.
 
Banii pentru achizitia proprietatii reprezinta fonduri proprii sau credite? Care este structura actionariatului KLG Romania?
Structura actionariatului in Romania este de 80% KLG Europe International si 20% Dragos Geletu. Cea mai mare parte a investitiei provine din fonduri proprii ale KLG Olanda, diferenta fiind acoperita de finantare.
 
Arhitectura dezvoltata aici se potriveste nevoilor KLG sau este nevoie de unele ajustari?
Arhitectura se potriveste pentru genul nostru de activitate. Crestem productivitatea prin folosirea la un nivel foarte inalt a sistemelor informatice, WMS si TMS, dar si a procedurilor interne. 
 
De ce ati decis sa investiti o suma considerabila in acest moment de criza, cand toata lumea sta cu banii „la saltea“, asteptand relansarea economiilor?                
 De foarte mult timp am incercat sa conving partenerii mei sa creada in Romania si sa investeasca aici. Am vrut sa demonstram ca si Romania merita acest lucru. KLG nu a venit aici cu gandul de a face un profit imediat, cu care sa plece afara, asa cum procedau alte companii in trecut. Investitia de acum arata cultura companiei noastre, proactivitatea sa fata de clienti si stabilitatea financiara pe care o are, si care ii ofera flexibilitate chiar si in perioade de criza.
 
Pe ce loc se situeaza achizitia actuala in topul investitiilor KLG de anul acesta?
Pe primul loc. De fapt, ei au pus tara noastra pe primul loc in strategia de dezvoltare inca de cativa ani. Iata ca mai sunt inca straini care cred in Romania, in logistica si in oamenii de aici.
Suntem una din cele mai active companii in a promova logistica din Romania, nu numai pentru noi, ci pentru toata industria de aici. Am adus organizatii non-profit de afara, care au obtinut finantare de la guvernul olandez pentru a imbunatati cunostintele din logistica de la noi. In plus, incercam sa obtinem fonduri pentru a crea o facultate unde sa fie pregatiti specialistii in logistica. Am participat la seminarii unde am incercat sa promovam Constanta ca poarta de intrare a marfurilor pentru Europa de Est. Cred cu tarie in Constanta si in puterea noastra de a atrage mai multe investitii aici prin logistica. Olanda este o tara mult mai mica decat noi, insa cu una dintre cele mai performante logistici din lume. Acolo logistica detine un procent important din PIB, iar porturile olandeze au un rol important in obtinerea acestor performante. Si de ce sa mearga toata lumea in Rotterdam, cand poate sa intre in Europa prin Constanta?
 
Ce v-a determinat sa va indreptati catre o investitie proprie intr-un centru de logistica in schimbul inchirierii? Care sunt avantajele detinerii propriei locatii?
KLG este o afacere de familie si, in general, in cadrul acestui tip de actionariat se intalneste mai mult interes pentru investitie proprie. In conditii normale de piata, singurul dezavantaj ar putea fi costul putin mari ridicat al unei investitii proprii, cand ai doar o anumita capacitate de depozitare. Pe cand, in cazul dezvoltatorilor, prin marirea capacitatii de depozitare, costul/m2 al constructiei scade.
Insa calitatea unei locatii proprii difera de cea oferita de un dezvoltator, chiar daca este putin mai scumpa. Avantajele unei locatii proprii tin de flexibilitatea pe care ti-o ofera aceasta. Putem construi sau modifica ce si cand dorim, putem scadea costul de mentenanta sub cel facturat de dezvoltatori, care acum a ajuns foarte sus.
 
Exista o tendinta in Romania pentru constructia propriilor centre logistice sau credeti ca inchirierile sunt preferate? Care este situatia in Europa din acest punct de vedere? 
Nu cred ca exista in Romania o tendinta de constructie de parcuri proprii, mai ales acum, deoarece este nevoie de fonduri. Eu cred in a externaliza acest gen de proiect si as merge pe inchiriere. Problema in Romania este ca piata de logistica nu-ti permite sa mergi cu fruntea sus la inchiriere.
Mentalitatea de a fi proprietar nu se intalneste numai la romani, ci si la olandezi, in acest caz. Ca grup, KLG are peste tot propriile locatii. Ori a cumparat teren si a construit, ori a cumparat facilitati pe care le-a extins.
 
Care e suprafata minima pe care o companie de logistica trebuie sa o opereze pentru a fi rentabil sa se gandeasca la o locatie proprie?
Depinde de dimensiunea si activitatea fiecarei companii. Dar, daca vorbim de una de talie medie, ar fi necesara o suprafata minima de 15.000 m2, care sa ajunga la 30.000 sau 40.000 m2. Nu sunt suficienti 10.000 m2 daca vrei sa ai o companie mare de logistica.
Politica de achizitie de terenuri si constructie a unor centre proprii va continua?
Aici avem o constructie de 20.000 m2, cu posibilitatea de a ne extinde pana la 100.000 m2. Este posibil ca de anul viitor sa incepem o extindere a suprafetei actuale de depozitare cu cel putin 15.000 m2. Aceasta va servi ca depozit si centru de cross-doking. Investitia in viitoarea constructie va fi, cu siguranta, mult mai mica decat ar fi fost posibil anii trecuti. Daca in trecut costul constructiei era de 400-450 de euro/m2, scaderea preturilor si avantajul infrastructurii deja create ne vor ajuta sa ajungem la circa 250 de euro/m2.
In locatia actuala avem posibilitatea sa stocam inclusiv marfuri ADR, iar 10.000 m2 pot fi utilizati pentru produse alimentare, desi deocamdata nu avem astfel de clienti. Asa a fost construita cladirea, cu temperatura controlata, la cele mai inalte standarde din punct de vedere al constructiei si securitatii, avand ultimul standard TAPA implementat.
Dezvoltarea companiei in tara va continua la Turda, aproape de autostrada, unde am achizitionat 4,6 ha anul trecut. Este posibil ca si acolo constructia sa inceapa tot anul viitor.
 
Sunteti una dintre putinele companii care au castigat numerosi clienti pe perioada de criza, iar printre acestia se numara Orange si Romanel. Care sunt atuurile pe care le-ati avut in fata acestor clienti?
Au fost doi ani de criza foarte grei, in care am reusit sa aducem clienti noi in acest depozit.
In 2009 am adus aici Panasonic, 3M si Wrigley Spearmint, iar printre clientii de anul acesta se numara Orange si Romanel. Orange este unul dintre cele mai complexe proiecte, cu externalizare totala.
Din ce ne-au spus clientii, nu am fost mai ieftini decat ceilalti participanti la licitatie, dar a contat foarte mult calitatea serviciilor, reteaua de distributie in tara si nivelul de dezvoltare a sistemelor IT implementate aici. Noi nu facem simpla depozitare, desi avem destul de multe locatii, ci suntem in primul rand o casa de expeditii pe traseu international si intern. Ne axam mai ales pe distributia interna. Cei mai multi clienti s-au mutat la noi de la alte companii de logistica, desi au platit mai mult.
 
Ati avut clienti care au parasit Romania din cauza crizei politice si economice de la noi?
Din pacate, da. Avem clienti care au plecat din Romania si altii care se pregatesc sa faca acest lucru la sfarsitul anului sau la inceputul lui 2011, din cauza sistemului de la noi. Ei isi schimba strategia de dezvoltare pentru Europa de Est pe partea de logistica. Si-au mutat stocurile in statele vecine si aici au doar activitati de cross-docking. Desi ar fi putut sa aiba in Romania centrele de distributie, nu in Bulgaria sau in alte state vecine. Am fi putut distribui de aici in Bulgaria, mai ales ca distanta de la Bucuresti la Sofia este mai mica decat de aici la Timisoara sau Oradea. In plus, sunt companii romanesti care s-au inregistrat in Bulgaria din cauza sistemului fiscal de la noi. Sansa noastra de a atrage investitii aici sunt facilitatile fiscale.
O solutie ar fi ca statul sa ofere companiilor posibilitatea de a plati TVA in momentul vanzarii produsului. Chiar daca la nivel de buget ar insemna o problema in primele doua luni, apoi ar fi un castig pentru stat, pentru ca ar atrage tot mai multe investitii. Eu am facut eforturi sa conving o companie olandeza ca pe o asemenea criza sa investeasca aici zeci de milioane de euro. Avem investitii aici in ultimii ani de peste 25 de milioane de euro in terenuri, infrastructura de depozit, camioane, softuri, pentru a avea aproape 400 de familii viitorul asigurat. Daca ar face tot mai multi asa, ar insemna ceva.
 
Aveti clienti care vor sa-si stabileasca in Romania baza logistica pentru toata Europa de Est/Balcani?
Mai sunt si potentiali clienti care vor sa se stabileasca in Romania, dar cred ca vor renunta, pentru ca se orienteaza mai degraba spre Bulgaria sau Slovenia, la Kopper. Deoarece autoritatile de la portul Constanta nu fac eforturi pentru a atrage companii care vor sa faca centre de distributie mari pentru toata Europa de Est in Romania.
In plus, cei care vor sa faca asta nu au suport din punct de vedere al fiscalitatii din Romania, al sistemului vamal de la noi, si nu gasesc nici infrastructura. Toata lumea spune ca strainii nu vin la noi din cauza infrastructurii. Dar se duc in Polonia sau Bulgaria, unde, de asemenea, nu au drumuri, dar au suport de la stat.
Nu vorbim neaparat de subventii, ci de flexibilitate in a-i ajuta sa se dezvolte.
Este incredibil ca noi nu facem un efort putin mai mare pentru a promova Constanta. I-am intrebat pe cei de la portul Rotterdam de ce sunt dispusi sa ajute portul Constanta, deoarece balanta de trafic se poate schimba. Ei au spus ca privesc Europa ca pe o casa cu doua usi, dintre care una este inchisa. Interesul lor este de a echilibra traficul de marfuri, mai ales ca aici este loc pentru a se dezvolta.
 
Care este activitatea KLG pe partea de distributie in tara?

Daca o persoana are o scrisoare pe care vrea sa o trimita matusii din Sighetu Marmatiei, primul impuls este de a suna o companie de curierat. Daca o companie are de trimis la Sighetu Marmatiei de la o jumatate de palet de marfa pana la 30 de paleti, suna la KLG. Noi livram marfa oriunde in Romania in 24-48 de ore. Dimineata preluam partidele de marfa, le ducem in hub-urile noastre din tara, de unde sunt distribuite la clienti.  
 
Cum este piata de distributie din Romania si care este atuul KLG pe aceasta piata?
In general, din ce am auzit de la clienti, sunt multe companii care fac acest serviciu, dar nu de calitate. Ba nu ajunge coletul la timp, ba, daca a ajuns la timp, are niste costuri foarte mari. Daca a ajuns la timp si la costuri normale, nu au ajuns documentele inapoi. Iar daca ajunge la timp coletul, la preturi bune, si ajung si documentele inapoi, nu anunta nimeni clientul ca i-a sosit coletul.
In ultima perioada, cei mai multi clienti s-au plans mai ales de serviciul oferit decat de tarifele practicate. Noi am dovedit ca putem oferi un serviciu de distributie de calitate prin toate hub-urile noastre. Fara a lua in calcul cei mai recenti clienti, care ne vor dubla traficul, avem intre 7.000 si 8.000 de livrari pe luna. Avem camioane care pleaca in fiecare zi pentru fiecare hub de la Bucuresti, dar si intre hub-uri. Dar peste 65% din volume sunt generate de la Bucuresti.
 
Exista servicii noi spre care intentionati sa va indreptati, precum cargo aerian sau preasamblare/ control al calitatii etc.?

Deja facem tot ce inseamna supply chain, inclusiv expeditii aeriene, maritime. Suntem una dintre cele mai importante companii care organizeaza expeditii in containere. Generam un trafic de circa 400 TEU lunar. In cadrul depozitului efectuam toate serviciile de valoare adaugata, de la preasamblare la controlul calitatii. De asemenea, in curand vom oferi si alte servicii de valoare adaugata, care acum nu exista pe piata din Romania.
 
Considerati ca flota proprie poate reprezenta un avantaj pentru un operator de logistica, pentru a oferi mai multa siguranta clientilor?
Flota proprie poate fi un back-up in anumite situatii, pentru ca si piata de transport de la noi, dar si serviciul la nivel de carausi sufera. Nu ne intereseaza sa achizitionam flote de transport, deoarece transportul nu este activitatea noastra de baza. Avem carausi cu care lucram, pe care ii consider partenerii nostri.
 
Care a fost cifra de afaceri pe care ati inregistrat-o in 2009? Cum au fost cifrele comparativ cu 2008?
Suntem o companie tanara, care s-a dezvoltat foarte mult in ultima perioada. In 2009, cifra de afaceri a fost de peste 12.500.000 de euro, putin mai jos decat in 2008, cu 350 de angajati. Compania a fost infiintata in 2005 si a devenit operationala in 2006.
 
Ce estimari aveti pentru 2010? Care este directia spre care se indreapta piata?
Desi a fost un an foarte greu pentru piata, pentru noi, 2010 va fi mai bun ca 2009 in ceea ce priveste cifra de afaceri, astfel ca este posibil sa ajungem la nivelul din 2008. Filosofia noastra este de a ne concentra pe clienti, astfel ca nu ne-a interesat foarte mult profitabilitatea sau volumul, ci calitatea serviciilor oferite.
Din pacate, eu cred ca piata nu se va indrepta curand. 2010 a fost un an mult mai greu decat anul trecut, iar in 2011 este posibil ca piata sa se stabilizeze.

Articole similare

Ad
Ad