Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Investițiile private așteaptă proiectele din infrastructură

Dependentă de piața locală de construcții, industria confecțiilor metalice grele cunoaște un an destul de „încercat“, cu un ușor regres la nivel macro din punct de vedere al afacerilor, în care antreprenorii s-au bazat mai degrabă pe contractele din anul anterior, investitorii privații din construcții fiind destul de rezervați pe termen scurt, după cum mărturisește Laurențiu Stan, managerul Skela Industries, producător specializat de structuri metalice. La final de an, impulsionat de o creștere ușoară a volumelor, furnizorul de confecții metalice estimează o cifră de afaceri de 1,5 milioane de euro, adică un plus de 50% față de 2019.

Inființată în 2017, Skela Industries din București este o prezență relativ nouă pe piața de structuri metalice, însă doar prin prisma numelui, întrucât Laurențiu Stan, administratorul său, activează pe piață încă de la jumătatea anilor ’90, inițial cu montaj, iar din 2001 cu producție propriu-zisă. „Am început prin a fabrica tot felul de structuri pentru construcții de hale, pentru industria de construcții, iar acum am diversificat activitatea și lucrăm inclusiv structuri de susținere pentru tot felul de utilaje.“ Cu contracte de execuție bazate pe proiect, producătorul de structuri metalice și-a diversificat oferta și a fabricat inclusiv structuri pentru poduri de autostradă pentru centura Bacăului, respectiv tronsoane de 12,5 m și 57 t fiecare, sau subansamble pentru pasarela pietonală care leagă sectorul 4 al Capitalei de Popești-Leordeni, fiecare cu o lungime de 20 m și o lățime de 4 m. „Am produs o parte din podul metalic montat pe canalul de fugă al Hidroelectrica pe centura Bacăului, la nivel de autostradă, care este în construcție la momentul acesta, și am livrat pasarela de la Popești-Leordeni, care tocmai a fost ridicată. O lucrare agabaritică, montată peste linia metroului, la stația IMGB, care scurtează practic calea de acces din Popești-Leordeni către metrou“, afirmă Laurențiu Stan.

Între echipamente și producția pentru halele industriale, diferența nu este foarte mare, doar că procesul de fabricație este mai complex, companiile din domeniu având diferite grade de certificare, eliberate pe trei ani, cu audituri anuale. Fiind vorba despre poduri, proiectul implică un alt tip de materiale folosite, mult mai groase, iar sudurile sunt cu pătrundere completă, verificate ultrasonic pe tot parcursul procesului într-un grad ce ajunge până la 100%. Din aceste considerente, producția de structuri metalice pentru poduri sau pasarele este la un nivel de calitate mai ridicat, putând fi făcută doar de către fabricanții cu cel mai înalt standard de certificare. „Toate procedurile, controalele de calitate, documentația care trebuie ținută și completată în paralele cu producția fac parte din acest sistem, care necesită un număr destul de mare de specialiști, iar auditurile au loc anual.“

Automatizare doar într-o mică măsură

Unitatea de producție a Skela Industries se află pe platforma uzinei Vulcan din sectorul 4 al Capitalei, într-o hală închiriată. Deși investiții se fac anual, nu numai în modernizarea echipamentelor de producție – ultima achiziție fiind o mașină de tăiat și găurit profiluri în trei axe, care funcționează pe bază de comandă numerică – fabricația de confecții metalice grele nu poate suporta un grad mare de automatizare. Există astfel de procese, explică Laurențiu Stan, care sunt folosite la debitarea materialelor, pregătirea lor pentru fabricația propriu-zisă, însă asamblarea se face la mână, după planurile de proiectare. Practic, tot procesul de fabricație este integrat cu informațiile de proiectare, care sunt transmise prin rețea către comenzile numerice ale mașinilor unelte. Astfel, procesul de fabricație începe cu operațiile de pregătire a pieselor – debitări, găuriri, tăieri de forme etc. – apoi se merge la lăcătușărie, sudură și vopsitorie. Cu alte cuvinte, în afara acestor ultime operații, procesul de pregătire este automatizat. „Spre exemplu, găurirea materialelor se face cu mașini cu comandă numerică, sudura se face cu mașini de sudură semi-automate și automate. Însă fiind niște componente atât de mari este imposibil să automatizezi întreg procesul de fabricație.“ Un alt motiv la care face referire administratorul Skela Industries este legat de seriile foarte mici în care sunt fabricate respectivele structuri: fiind vorba de proiecte diferite, programarea unei instalații automatizate ar dura foarte mult timp și ar presupune costuri mai mari decât cele de fabricație.

Nu mai sunt de găsit specialiști

Fabrica produce lunar între 250 și 300 t de produse finite, cu circa 60 de oameni, majoritatea specialiști, de la proiectanți la muncitori calificați în vopsitorie, lăcătușărie, sudură și vopsitorie, despre care Laurențiu Stan afirmă că sunt greu de găsit, cei mai buni luând deja calea Europei de Vest. Acesta este și motivul pentru care eforturile companiei sunt îndreptate către găsirea de personal foarte tânăr, care nu are experiența necesară și despre care omul de afaceri spune că nu este interesat să aprofundeze și să își construiască o carieră, sau de personal experimentat, aflat însă în pragul vârstei de pensionare sau chiar la pensie. „Din păcate, copiii nu sunt receptivi, am avut încercări de colaborare cu școlile de meserii, însă nici nivelul de pregătire oferit astăzi de unitățile de învățământ nu mai este ce a fost odată. Școala medie tehnică trebuie dezvoltată cumva, poate chiar pe modelul german, ce se încearcă la ora actuală în Ardeal și Banat. Industria nu se poate dezvolta fără talente în zona tehnică, iar acest lucru ar trebui să devină o prioritate pentru Ministerul Educației.“

În plus, unul dintre motivele pentru care business-ul se află în oraș, unde costurile sunt mai mari decât într-un site logistic sau într-o comună în care primarul este interesat să acorde facilități pentru investitori, este legat chiar de forța de muncă, pentru care compania asigură transport și a cărei fluctuație ar fi și mai problematică.

O posibilă soluție a venit din partea extra-comunitarilor, import de forță de muncă din Vietnam, calculele privind costurile fiind viabile. Doar că proiectul a fost pus în așteptare de apariția pandemiei Covid-19. „Chiar în ziua în care s-a instaurat starea de urgență în România noi trebuia să zburăm în Asia pentru procesul de recrutare. Este un proiect pilot, pentru un lot de 20 de muncitori specialiști, care va fi reluat când se va putea, iar dacă va merge bine și piața ne va permite îl vom extinde“, spune omul de afaceri.

Volume mai mari, profit mai mic

Industria confecțiilor metalice grele depinde de piața de construcții, iar anul acesta, din păcate, pandemia a blocat foarte multe investiții, în special în mediul privat, un sector destul de afectat comparativ cu 2019. Se înregistrează însă o deblocare în ceea ce privește infrastructura mare, tronsoane de autostradă, lucrări de cale ferată, poduri sau viaducte, însă până se ajunge la partea de execuție de structuri metalice durează minimum un an. Acesta este și motivul pentru care Laurențiu Stan prefigurează o creștere a proiectelor legate de infrastructură pentru firma sa în 2021 și 2022.

Skela urmărește graficele de execuție ale proiectelor în care intră și astfel nu există sezonalitate, însă anul acesta, în ciuda problemelor de pe piață, a fost bun pentru companie, cu volume în creștere cu 20%, chiar dacă multe au reprezentat contracte semnate în 2019. Motiv pentru care la final de an se estimează o cifră de afaceri de 1,5 milioane de euro, în creștere cu 50% față de anul trecut. Marja de profit însă va fi mai mică, din cauza faptului că în pandemie materia primă, care reprezintă 50% din costul produsului finit, a înregistrat o scădere „foarte abruptă“ pe fondul unui consum mai mic și atunci și tarifele oferite clienților au trebuit ajustate.

Crește numărul de transporturi agabaritice

Produsele siderurgice, care reprezintă peste 90% din materia primă, sunt achiziționate numai din România, fie de la importatori, fie de la producători, caz în care, transportul este asigurat de aceștia din urmă. Deoarece specificațiile diferă în funcție de proiect, Skela Industries nu lucrează cu stoc. Distribuția finală se realizează de la caz la caz cu propria flotă sau subcontractori. Producătorul are un parc auto micuț, format dintr-un ansamblu greu, autotractor și semiremorcă platformă, și camionete de 6,5 t, cu care distribuie în șantierele din București și zona metropolitană, pentru restul țării livrarea fiind asigurată de parteneri, cărora producătorul le oferă doar turul, aceștia din urmă fiind responsabili de retur. Însă în funcție de zonă colaborările se realizează cu anumite firme de transport, cu conexiuni mai bune acolo.

Lunar, pe poarta fabricii ies minimum 30 de camioane, până în prezent fiind efectuate peste 150 de transporturi, din care circa 10% au fost agabaritice, acolo unde există doar câțiva colaboratori specializați. Este un procent bun, afirmă Laurențiu Stan, în creștere comparativ cu ultimii ani, tendință care este posibil să se mențină și în viitorul apropiat, dat fiind faptul că la momentul de față compania participă la o licitație în Germania, care presupune numai livrări de produse agabaritice. Prețul de transport, implicit cel pentru aceste tipuri speciale, nu s-a majorat în 2020, însă, fiind un domeniu în care costul se numără pe tonaj, nu pe kilometru, prețurile diferă foarte mult de la proiect la proiect. Piața de transport agabaritic este destul de dezvoltată, cele câteva companii cu care lucrează firma venind adeseori cu soluții bune ce au scăzut bugetele și au permis astfel ofertarea unor prețuri competitive.

Cresc termenele de plată

Pe o piață de nișă, așa cum este cea a structurilor metalice, mai ales în contextul pandemiei, când planurile și strategiile investitorilor au fost date peste cap, administratorul Skela Industries remarcă o tendință din partea clienților de a-și majora și mai mult termenele de plată, care și așa sunt „destul de lungi“, între 60 și 90 de zile. La rândul lor, furnizorii sunt plătiți la maximum 60 de zile, iar diferența este suportată din bugetul propriu, compania apelând, la nevoie, la o linie de credit. Astfel, deși momentan nu au fost înregistrate probleme, Laurențiu Stan afirmă că urmărește foarte atent solvabilitatea partenerilor de afaceri.

Concluzionând, 2020 este un an destul de încărcat pentru producătorii de confecții metalice, remarcându-se o tendință de scădere a numărului de proiecte, în special din partea mediului privat, aflat în expectativă la momentul de față, speranța aflându-se în lucrările contractate de stat.

Articole similare