Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

IT și Telecom, domeniile cu cel mai mare potențial de creștere

În 2021 a apărut a doua ediție a Studiului EY privind atractivitatea României și cu această ocazie ZF a organizat mai multe dezbateri online unde a avut ca vorbitori manageri ai unor companii multinaționale prezente la noi și oficiali români, care au discutat despre motivele pentru care țara noastră ar putea fi atractivă pentru investiții, despre ce se poate îmbunătăți în acest sens și despre rolul și responsabilitățile administrațiilor locale în a crea un mediu de afaceri și de viață interesant pentru angajatori și angajați

Bogdan Ion, country manager și COO EY CESA pentru România și Moldova, a prezentat câteva detalii ale acestui studiu, subliniind faptul că digitalizarea se accelerează și companiile se adaptează la noua realitate, sectoarele IT și Telecom fiind printre cele care vor duce la dezvoltarea României, câtă vreme aproape 40% din potențialul de creștere al țării noastre vine din aceste domenii. Din studiu mai reiese că numai comerțul electronic și sectorul de sănătate au înregistrat creșteri în timpul pandemiei și că Bucureștiul rămâne centrul principal pentru investitori.

În 2020 investițiile străine în țara noastră au scăzut cu 27%, dar 41% dintre respondenții care au ajutat la realizarea studiului cred că atractivitatea României se va îmbunătăți în următorii ani. Ce s-ar putea face pentru a se ajunge la asta este mai ales acordarea de sprijin firmelor mici și mijlocii.

Mai avem de îmbunătățit infrastructura, cadrul legal și predictibilitatea

Steven van Groningen, președinte și CEO Raiffeisen Bank, este de părere că țara noastră mai are de îmbunătățit multe în ceea ce privește infrastructura, și nu se referă aici doar la drumuri, ci și la conectivitatea IT. Iar în condițiile noii realități a muncii de la distanță, tehnologia IT este importantă, deoarece oamenii pot lucra pentru firme din alte țări, unde este și proprietatea intelectuală, dar salariile se primesc aici, creându-se valoare pentru România. Doar că la acest capitol România are nevoie de un cadru legal mai avansat privitor la forța de muncă. „Unul dintre motivele pentru care IT-ul are atât de mult succes în România este acela că nu ai nevoie de prea multe aprobări pentru a deschide o firmă, nu este la fel de multă birocrație ca în alte industrii și deci eficiența este mai mare. Dar acest lucru ar trebui să se extindă și spre alte domenii.“

În plus, și în ceea ce privește cadrul legal și predictibilitatea este loc de mai bine, legislația fiind adesea făcută fără consultarea mediului de afaceri, iar investițiile fiind împiedicate dacă firmele știu că recuperarea lor se face abia după 10 ani.

Președintele Raiffeisen Bank crede că în România ar mai fi nevoie de o voce pentru mediul de afaceri și de dialog între organizațiile angajatorilor și angajaților, așa cum există în alte țări, pentru ca piața să nu mai fie fragmentată și să se ia cele mai bune decizii în ceea ce privește forța de muncă, demografia sau strategia pe viitor.

Automatizarea impune reorganizarea supply chain-ului

Arctic este parte a grupului Arçelik, care are 23 de fabrici și numeroase centre de cercetare în întreaga lume și propune 13 mărci de produse, iar Murat Büyükerk, CEO Arctic, declară că cele mai mari investiții din Europa, în afara Turciei, sunt în România, unde compania are două fabrici, care exportă peste 80% din producție în 85 de state. Compania și-a sporit mult investițiile în România în ultimii trei ani, dublând într-unul din ani producția, și tot la noi are și un hub central, deoarece „văd un mare potențial în România. Deci sigur vom investi mai mult pe viitor, deoarece angajații sunt educați, bine pregătiți, vorbesc mai multe limbi străine de circulație internațională, iar universitățile sunt bune. Trebuie doar să se implementeze o viziune mai logică asupra sustenabilității.“

Reprezentantul Arctic, care are nu doar perspectiva din România, ci și pe cea globală, este de părere că țara noastră are numeroase avantaje: statutul de membră UE, creșterea economică, educația populației. La ce ar fi bine să se lucreze cu prioritate în viitorul apropiat este infrastructura internet. Arctic caută talente pentru a digitaliza fabricile și a aduce inteligență artificială și are relații cu numeroase universități din România și proiecte specifice cu 25 de studenți care fac schimb de experiență cu Turcia. Iar dacă o firmă are oameni buni de IT și investește, nivelul de automatizare crește – „noi am ajuns la 80%“ – produsele sunt mai bune și livrarea se face mai repede.

Când se ajunge aici trebuie schimbat tot supply chain-ul, deoarece succesul afacerii depinde și de furnizarea de produse exact când și cum le vrea clientul. Deci este nevoie de un supply chain eficient și la costuri mai mici și de un întreg ecosistem de producție, pentru a vedea unde sunt furnizorii de materiale și componente și a le aduce la prețuri decente. Deci regionalizarea supply chain-ului le-ar oferi mai multă calitate consumatorilor, dar pentru a crea astfel de zone industriale este nevoie de sprijin de la guvern. Mai ales că se urmărește tot mai mult și reducerea amprentei de carbon, care, la rândul ei, presupune costuri. Iar dacă logistica se va dezvolta, dacă va exista o infrastructură viabilă și firmele mici și mijlocii vor fi sprijinite cu politici atractive, investitorii străini vor fi mai interesați să vină în România.

Cele mai multe firme din România sunt sub-capitalizate

Accesul la finanțare este foarte important în toate aceste demersuri, dar el depinde de eligibilitatea și de capitalizarea companiilor: nu înseamnă că oricine are o idee foarte bună va putea obține bani de la bancă, ci aceasta trebuie să se asigure că își va primi înapoi sumele pe care le investește. „Deci, dacă ai o idee și nu vrei să vii și cu banii tăi pentru a o susține, nu o vor face nici băncile. Trebuie să riște și antreprenorul ceva“, explică președintele Raiffeisen.

În România este o situație ciudată, mai arată acesta: cele mai multe firme sunt sub-capitalizate, fiind încurajate să facă asta de legislația fiscală. Astfel că sunt și companii mari care au capital social de 400 de lei. În plus, antreprenorii preferă să ia dividendele în loc să le lase în firmă, deoarece sunt impozitate mai puțin decât salariile, și acest mecanism încurajează decapitalizarea, iar pentru bănci e mai greu să finanțeze astfel de societăți. Polonia a mers pe o cale pe care Steven van Groningen o consideră mai de succes: investitorii cumpără acțiuni de la firmele în care investesc.

Noi companii turcești par interesate de România

Murat Büyükerk explică faptul că producția este a doua cea mai de succes investiție după logistică și că prima întrebare care trebuie pusă este „de ce ar investi un producător în România și nu în țările din jur? Trebuie să verifici dinamica pieței și atractivitatea, să dezvolți logistica și infrastructura de producție, să fii atent la sustenabilitate și politici de mediu și să sprijini forța locală de muncă. Eu sunt optimist pentru că în ultimele luni cel puțin 10 firme mari turcești mi-au pus întrebări despre România deoarece caută unde să investească bani.“

Un alt aspect important de clarificat este unde vrea să fie peste 10 ani țara în care investești: vrea să fie centrul IT al Europei, centrul de producție al Europei ș.a.? Pentru că România oferă numeroase avantaje, dar firmele trebuie să se concentreze asupra a ce va deveni țara în care aleg să meargă și asupra a ce vor ele să devină. „Pentru Arctic văd multe avantaje aici. Dacă vrei să crești producția, trebuie să ai viziune de ansamblu asupra Europei, să știi de unde să aduci în cele mai bune condiții piesele de schimb, unde să le vinzi, unde să le depozitezi. Noi avem un hub în România și le explicăm subsidiarelor noastre că este mai avantajos așa decât să cumpere spații de depozitare în vest.“

Atractivitatea orașelor pentru investitori ține mai ales de calitatea vieții

Invitat într-un alt panel din cadrul forumului ZF, „Smart cities România – cum pot orașele din România să devină centre regionale de investiții străine“ – primarul Timișoarei, a punctat faptul că Bucureștiul nu mai este centrul principal pentru investiții, ci multe firme se orientează spre vest, ceea ce a făcut ca orașul pe care îl administrează să atragă constant investiții, chiar și în contextul pandemiei, trei dintre acestea, în industriile mobilității și auto – două dintre domeniile principale de dezvoltare economică a României – fiind demarate în 2021: Porsche, Dräxlmaier și ZF.

Dominic Fritz a mai subliniat faptul că Timișoara este aproape de granița cu Serbia, țară care oferă facilități „cu care noi nu putem concura, dar multe firme ne aleg deoarece au nevoie și de alte lucruri decât de stimulente: un mediu stabil și predictibil, un interlocutor deschis în administrația publică, un oraș cu viziune proprie, care să știe ce vrea de la investitori, siguranța că găsesc forță calificată de muncă, atractivitate pentru studenți și absolvenți din țară și din Europa.“

Un oraș nu este atractiv doar în funcție de poziția geografică, ci și de calitatea vieții, deoarece este în competiție cu alte orașe din România și chiar din Europa pentru atragerea forței calificate de muncă. Iar responsabilitatea de a crește calitatea vieții este a administrației publice, care are în grijă transportul în comun, spațiile verzi, infrastructura, grădinițele și școlile, spitalele ș.a.

Pentru asta fiecare oraș trebuie să creeze un profil propriu, un cluster unde foarte important este să existe colaborare între administrația publică, sectorul privat și universități. Timișoara stă bine la automatizare, Industrie 4.0, dar și sănătate, unde se vede o explozie de concepte noi care îmbină sănătatea clasică și tehnologia de sănătate cu niște abordări digitale, și unde e mult loc de creștere.

Primarul mai crede că este important să avem și noi, cum are Germania, oameni foarte bine calificați sub nivelul studiilor superioare, deoarece e nevoie de angajați care să manevreze roboții din producție, să întrețină sistemele ș.a. Și aici se poate ajunge prin învățământ dual și practic, care a fost trecut și în PNRR ca prioritate la capitolul educație.

Articole similare

Ad
Ad