CJUE ar putea anula măsura întoarcerii camionului la 8 săptămâni în statul membru de înmatriculare în decizia pe care urmează să o ia în primăvara anului viitor, ca urmare a acțiunilor în anulare deschise de România și de alte state membre. Cel puțin la acest lucru ne putem aștepta în urma publicării concluziilor transmise în acest caz de către Avocatul general al Curții. Situația este însă tensionată, asociațiile patronale vestice reacționând vehement la anunțul reprezentantului Curții și invocând vechea placă a luptei pentru combaterea firmelor de tip căsuță-poștală.
Avocatul general al Curții de Justiție a Uniunii Europene, Giovanni Pitruzzella, și-a prezentat în 14 noiembrie opinia cu privire la cele 15 acțiuni în anulare deschise la CJUE pentru contestarea mai multor prevederi din Pachetul Mobilitate, ce țin de reglementarea timpilor de conducere (regulamentul 1054/2020), de condițiile de acces la piața de transport rutier (regulamentul 1055/2020) și de regulile detașării (directiva 1057/2020). Pitruzella a subliniat natura excepțională a dosarelor înaintate Curții și tensiunea dintre statele membre UE cu viziuni diferite.
Special în legătură cu măsura întoarcerii camionului în statul de înmatriculare la fiecare opt săptămâni, avocatul general a opinat faptul că Parlamentul European și Consiliul nu au oferit o justificare suficientă și nu au luat în calcul impactul acestei măsuri asupra mediului, referindu-se la consumul suplimentar inutil de combustibil și la emisiile poluante generate. Prin urmare, prevederea de la articolul 1(3) din regulamentul 1055/2020 ar trebui anulată, întrucât contrazice articolul 91(2) din Tratatul de Funcționare al UE referitor la respectarea cerințelor de protecție a mediului în elaborarea politicilor de transport.
Pitruzella a respins însă acțiunile în anulare depuse pentru celelalte puncte nevralgice din Pachet. Cel mai probabil, decizia finală nu va fi anunțată mai devreme de anul viitor. Totuși, trebuie remarcat faptul că rareori aceasta contrazice poziția avocatului general.
În răspuns la întrebările noastre adresate în contextul publicării concluziilor avocatului general, Emilia Gane, Agentul Guvernamental al României la CJUE, ne-a transmis faptul că „potrivit jurisprudenței constante (de exemplu, hotărârea CJUE în cauza C-129/17, Mitsubishi, pct. 26), concluziile avocatului general nu sunt obligatorii pentru Curte (deși, cert, prin valoarea lor, pot constitui un indicator important). Așteptăm hotărârea CJUE. În ceea ce privește sancțiunile deja aplicate pentru nerespectarea obligației de întoarcere a vehiculului la 8 săptămâni, este prematur să ne pronunțăm, întrucât pentru a vorbi despre efectele hotărârii CJUE în cele 15 acțiuni în anularea parțială a Pachetului Mobilitate I este esențial să vedem textul respectivei hotărâri.”
Asociațiile profesionale din Occident se opun cu vehemență
Asociațiile patronale din Germania, Franța și Țările nordice – BGL, FNTR și NLA – insistă să se păstreze obligativitatea întoarcerii camioanelor, aducând, ca de obicei, argumentul că această prevedere este esențială pentru combaterea firmelor de tip cutie poștală și pentru asigurarea unei concurențe loiale în transportul din Europa.
BGL, FNTR și NLA arată că motivul pentru care CJUE vine cu această recomandare este absența unei evaluări a impactului acestei măsuri, nu conținutul în sine al măsurii. În plus, avocatul general nu a exprimat nicio rezervă, de exemplu, cu privire la problemele de mediu și climatice sau la discriminarea între statele membre.
După cum arată studiul Comisiei privind returnarea camioanelor (studiul Ricardo), o treime dintre camioanele firmelor din Europa de Est se întorc în țara de origine doar o dată pe an. În unele țări, 80% sau 62% din flotă lucrează permanent în afara țării de înmatriculare, fără să aibă nicio legătură economică cu aceasta, dar exploatând avantajele salariale de acolo în Europa de Vest, „ceea ce confirmă clar problema societăților de tip cutie poștală și subliniază faptul că Europa se confruntă în continuare cu o problemă uriașă legată de condițiile de muncă ale șoferilor de camion. Întoarcerea periodică a camioanelor în țara de înmatriculare este un element esențial al Pachetului Mobilitate și este necesară pentru a restabili o concurență echitabilă și a asigura condiții de muncă decente. Fiecare companie este liberă să-și înregistreze vehiculele acolo unde își desfășoară activitatea”, se arată în comunicat.
Prin urmare, Biroul Comun de Transport Rutier al celor trei asociații încurajează ferm Parlamentul European și Consiliul UE să apere în întregime Pachetul Mobilitate I, inclusiv prevederea privind întoarcerea acasă a camioanelor, și, dacă este necesar, să se conformeze aspectelor legate de procedură sub forma unei analize de impact.
