Legislația privind declararea în RO e-Transport a tuturor categoriilor de produse cu risc fiscal aflate în circulație rutieră pe teritoriul țării noastre este în vigoare de la 1 ianuarie 2024. Marii retaileri și operatori logistici și-au implementat deja proceduri interne pentru a se asigura că respectă OUG 115/2023 și anterioara OG 41/2022 (care viza doar bunurile cu risc fiscal ridicat), asumându-și costurile suplimentare aferente, dar, din păcate, multe variabile nu depin de ei. Miza este obținerea codului UIT, care trebuie să însoțească marfa pe tot parcursul său rutier și să rămână valabil până la livrare. Până când toți cei implicați în lanțul de aprovizionare își vor însuși noile prevederi legale – cea mai mare provocare aici fiind cu partenerii externi – ANAF ridică din umeri și se oferă să răspundă prompt și lămuritor la toate solicitările primite. La finalul zilei însă un lucru este cert: după 1 iulie 2024 încep amenzile.
RO e-Transport a fost conceptut pentru a veni în sprijinul companiilor și al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) deopotrivă, și are ca scop eliminarea evaziunii fiscale. Digitalizarea tuturor componentelor (e-Factura, e-Sigiliu, e-Transport etc.) permite elaborarea unor analize de risc economic, care vor elimina controalele inutile la sediile agenților economici. Sistemul a început să funcționeze și au fost generate deja alerte pertinente cu privire la comportamente fiscale inadecvate, a lămurit Nicolae Nițu, reprezentantul ANAF la conferința ARILOG.
Avantajele pentru industria de transport vor începe să se vadă, pentru că RO e-Transport are rolul de a reduce timpii de staționare în frontieră, cel puțin pentru controalele ce țin de ANAF/Vamă, pentru că declarațiile vor clarifica multe probleme. În următorii doi ani se așteaptă ca toate sistemele informatice – e-Transport, e-Factură, e-Sigiliu etc. – să fie interconectate.
Normele metodologice aduc clarificări importante pentru aplicarea legislației privind RO e-Transport. Astfel, dacă nu se declară transportul în platformă, dar marfa există în evidențele contabile ale companiei, atunci se aplică doar amenda de la 20.000 la 100.000 de lei, fără a se percepe și contravaloarea mărfii.
Clarificări privind aplicarea RO e-Transport
RO e-Transport vizează doar componenta națională de transport rutier. Transportul suspensiv este scutit. Declarația în RO e-Transport trebuie făcută din momentul în care marfa intră în România. În cazul transporturilor multimodale, codul UIT este necesar doar pe componenta rutieră, din momentul în care se fac procedurile vamale de import și până la livrare. Dacă se declară că marfa intră în țară pe la Nădlac și în realitate intră pe altă vamă (Nădlac II) din diverse motive, situația nu e sancționabilă, dacă se intră în țară în perioada de valabilitate a codului UIT. Pentru transporturile efectuate pe teritoriul țării, 5 zile se consideră suficiente pentru livrarea mărfii oriunde în țară. La intercomunitar sunt 15 zile pentru că operațiunile se pot complica. De reținut că mărfurile care circulă sub sigiliu vamal nu au nevoie de cod UIT.
Pe lângă adaptarea la noul sistem, în practica de zi cu zi apar tot felul de probleme. Astfel, în relația cu clienții persoane juridice, retailerii se confruntă în general cu provocarea emiterii facturilor de la tonomat, după efectuarea plății la casa de marcat. În același timp, clientul nu poate ști întotdeauna dacă a depășit limita de greutate sau suma peste care trebuie să depună declarația și să solicite codul UIT, astfel că au fost făcute campanii de informare în acest sens. Pentru că solicitarea este făcută de către firma de retail, după ce clientul furnizează numărul de înmatriculare al vehiculului cu care urmează să fie transportată marfa și destinația finală a acesteia.
Și pentru furnizorii externi se derulează, la fel, o amplă campanie de informare cu privire la RO e-Transport. Inițiativa nu este complet nouă, pentru că a început în urmă cu mai bine de un an, atunci când a fost introdusă obligația declarării bunurilor cu risc fiscal ridicat. Demersul nu este simplu și a generat costuri suplimentare logistice și cu forța de muncă.
În cazul firmelor de logistică apar și alte probleme legate de e-Transport, cel mai dificil fiind faptul că, de multe ori, cu mulți dintre cei care sunt responsabili cu efectuarea declarației pe platformă nu se derulează relații comerciale, lucru care îngreunează comunicarea responsabilității respective. „Concret, în momentul în care se primește comanda de transport, aceasta trebuie însoțită de codul UIT, pentru că altfel operatorul logistic nu poate face verificarea în SPV a tuturor codurilor UIT pentru care a fost declarat. Am optat pentru o integrare directă cu platforma: atunci când comanda ajunge în sistem însoțită de codul UIT, se face o verificare în baza de date a SPV, se identifică codul și se adaugă numărul de mașină pe fiecare etapă a transportului (colectare, transfer, livrare secundară). Cel mai simplu este să includem clientul într-o buclă de comunicare, astfel încât în momentul în care apare o neconformitate să fie informat pe loc, cu noi în copie. Cel mai des ne confruntăm cu expirarea codului UIT, respectiv data de expirare a acestuia nu este coordonată cu data de livrare agreată. Se mai poate întâmpla să primim codul UIT în comandă, însă clientul a omis să ne desemneze ca organizator de transport în SPV”, a explicat Daniel Radu, director național de distribuție KLG Europe.
Faptul că legislația nu este armonizată cu Incoterms (International Commercial Terms – regulile privind comerțul internațional) reprezintă o problemă majoră, care va da mari bătăi de cap în continuare.
RO e-Transport la curierat
În ceea ce privește aplicarea RO e-Transport la activitatea de curierat, partidele de bunuri care se încadrează în Ordonanța 13/2013 privind serviciile poștale nu fac obiectul declarării în vederea obținerii codului UIT. Toate celelalte mărfuri care intră sub incidența OG 41/2022 și a OUG 115/2023 și îndeplinesc cele trei condiții – respectiv sunt transportate rutier cu vehicule de cel puțin 2,5 t masă maximă totală autorizată, au cel puțin 500 kg per partidă și costă peste 10.000 de lei – fac obiectul declarației, la fel ca transporturile internaționale cu descărcare pe teritoriul României.
În cazul comenzilor online de pe platforme din străinătate, firmele de curierat din România care preiau mărfurile respective trebuie să se asigure că primesc cod UIT. În cazul livrărilor către persoane fizice, organizatorul transportului este tocmai firma de curierat, care trebuie să facă declarația în RO e-Transport.
Mulți agenți economici folosesc aplicații pentru încărcarea datelor în RO e-Transport. Atenție însă la conformitatea informațiilor, chiar și a celor simple, cum ar fi, de exemplu, conformitatea unităților de măsură (tone în loc de kg). Pentru că sistemul generează automat alerte. ANAF nu girează aplicații dezvoltate de firme private și recomandă doar utilizarea aplicațiilor proprii sau disponibile pe site-ul instituției. Eventualele nepotriviri dintre informațiile preluate și cele transmise vor genera alerte ce se vor transpune în controale.
În perioada următoare, ANAF are în vedere optimizarea aplicației RO e-Transport, în sensul eliminării problemelor identificate și sesizate de către agenții economici în practică. Astfel, pentru o mai mare eficiență, toate întrebările trimise la ANAF se recomandă să fie făcute printr-o singură cale de acces, pentru a nu se aglomera departamentul care elaborează răspunsurile.
Digitalizarea declarațiilor vamale prin e-Custom
e-Custom reprezintă pentru sistemul vamal din România trecerea de la dimensiunea 0.0 direct la 4.0. Implementarea acestuia la nivelul Uniunii Europene ar fi trebuit făcută încă din 2020, a fost acordată o prelungire inițial până în 2022, iar anul acesta noul sistem își intră efectiv în pâine.
Anual sunt peste 500 de milioane de declarații vamale de import și alte 500 de milioane de declarații de export, plus 20 de milioane de declarații de tranzit. În cele 27 de state membre sunt peste 100 de aplicații IT și interfețe diferite, conectate mai mult sau mai puțin, însă până la finele lui 2025 trebuie să mai rămână doar 20 de aplicații trans-europene, a explicat Marius Gaiță, Customer Manager Euroccoper.
Sistemul automatizat de export a fost implementat în România din 16 martie a.c., acum se implementează sistemul automatizat de tranzit și până anul viitor va fi automatizat și importul.
Unul dintre principalele beneficii ale automatizării îl reprezintă comunicarea mult mai bună dintre Autoritatea Vamală Română (AVR) și agenții economici (firme de export, operatori logistici, comisionari vamali): documentele se încarcă automat pe platforma de export și procesul este mult simplificat. Mai sunt situații în care declarantul vamal trebuie să se prezinte la AVR pentru a ștampila anumite documente de origine, dar este important de subliniat că multe operațiuni se pot face online, iar schimbul de informații este securizat, prin intermediul unor certificate digitale. Operatorii economici trebuie să se înregistreze pe un model de gestiune și aici încă sunt probleme legate de înțelegerea și de funcționarea noului sistem, dar și acestea vor fi lămurite pe măsură ce oamenii se vor obișnui cu utilizarea sistemului. Iar schimbările sunt destul de multe. Spre exemplu, declarația vamală nu mai este numerotată cu casete, fiind atribuite acum elemente de date identificate printr-o combinație de cifre.
Declarația vamală poate fi încărcată direct în platformă în format .xml, iar acest lucru poate fi făcut direct din ERP-ul companiei, astfel că pe viitor rolul declarantului vamal ar putea dispărea sau ar fi mult diminuat.
Alfabetizarea digitală este greoaie, pentru că industria are nevoie de timp pentru a se învăța cu noul sistem. De unde se achiziționează un certificat digital? Cum poate fi acesta instalat? De ce nu se poate încărca? Fără respectarea cu strictețe a tuturor etapelor necesare înregistrării pe platformă și a încărcării documentelor necesare, sistemul – fiind automatizat – nu poate funcționa.
