Ad
Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
Ad
Ad

Oportunitati exista, insa investitorii ezita

Piata transporturilor de marfuri, evaluata la peste opt miliarde de euro, impreuna cu cea de transport de persoane, care depaseste doua miliarde de euro, au atras in 2019 o serie de provocari pentru transportatorii romani, dar si o multitudine de oportunitati, unele chiar de pe plan local. Insa, chiar daca majorarea consumului intern si a veniturilor populatiei si expansiunea retailerilor vor putea sustine constructia de noi centre logistice si achizitia de camioane pentru distributie, dupa cum reiese din discutiile din cadrul ZF Transport&Logistics Summit, piata de transport ramane afectata de lipsa autostrazilor si a soferilor de camion, de legislatia in schimbare din Europa de Vest si de cresterile anterioare ale asigurarilor RCA, aspecte care tempereaza apetitul companiilor pentru investitii in extinderea flotelor. Ca urmare, chiar daca vanzarile de camioane au revenit pe un plus de 14% in 2018, depasind cu mult 2017, cand piata suferise o corectie de 25%, pentru anul acesta jucatorii estimeaza o crestere ce nu va depasi 12% (9.000 de unitati), rezultata in principal din reinnoirea flotelor, nu din expansiunea acestora.
Cresterea economica din Europa incetineste, de la 4-7% in 2018 la maximum 2-3% estimat anul acesta, in conditiile in care provocarile unui razboi comercial intre SUA, China si intreaga lume sunt tot mai mari. 
 
Transportul rutier contribuie cel mai mult la exportul de servicii
Pe piata locala, industria auto se poate lauda cu un 2018 exceptional, care a dus producatorii auto pe primele trei locuri intre exportatorii Romaniei. Practic, fara sectorul de transport rutier, care, potrivit lui Radu Dinescu, secretar general UNTRR, in 2018 a fost cel mai mare contributor la exportul de servicii din Romania, cu peste cinci miliarde de euro, si fara industria auto, balanta externa a Romaniei ar sari in aer. De pe urma lor si a domeniului IT Romania reuseste sa acopere o parte din deficitul comercial astfel incat lucrurile la nivel macro-economic sa fie tinute sub control. „Opt din primii zece exportatori din Romania sunt din industria auto sau a componentelor auto. Avem ca exemplu investitiile Ford si Dacia, doua povesti de succes in Romania“, a spus Stefan Radu Oprea, ministrul mediului de afaceri, comertului si antreprenoriatului, subliniind ca exista o presiune mare pe industria auto pentru a se conforma normelor de poluare. „In tarile din Europa de Est numarul masinilor uzate este din ce in ce mai mare, ceea ce reprezinta poate o concurenta neloiala pentru producatorii locali.“ 
Gabriel Sicoe, presedintele ACAROM, subliniaza la randul sau ca Romania trebuie sa fie atenta la calitate, costuri si termene, inclusiv in activitatea de logistica si transport, pentru a ramane competitiva. Astfel, companiile vor putea creste gradul de integrare locala si noi componente vor putea fi achizitionate din Romania, in loc sa fie importate. Insa asta presupune dezvoltarea producatorilor existenti si atragerea de noi investitii in sectorul componentelor auto. In prezent, 12 din primii 15 mari producatori la nivel mondial sunt deja activi in Romania. „Industria auto autohtona avea in 2018 circa 630 de companii, cu 230.000 de salariati si o cifra de afaceri de 28 de miliarde de euro, respectiv 14% din PIB si peste 26% din exporturile nationale“, a mentionat Gabriel Sicoe, subliniind ca aceasta e motorul economiei. „Anul trecut, cu peste 476.000 de masini, s-au depasit recordurile de productie. Romania a ajuns pe locul al optulea in UE.“
 
Prin exportul masinilor uzate, vesticii imping problemele de poluare catre est
In ceea ce priveste absorbtia de catre piata a masinilor produse, Erik Jonnaert, secretar general al ACEA, observa ca in primele doua luni ale anului s-a inregistrat, pentru prima data, o mica scadere a volumelor in Europa, cu exceptia Romaniei, care a crescut cu 26%. „Nu vedem o crestere spectaculoasa in acest an a pietei in Europa, ci mai degraba asteptam, din cauza Brexit, o piata la acelasi nivel cu cel din 2018. In Marea Britanie piata continua sa mearga in jos, iar incertitudinile ii fac pe consumatori sa fie mai rezervati“, a spus acesta, completand: „va fi un viitor diferit, pentru ca ceea ce se intampla cu generatia actuala, care nu vede detinerea unei masini ca fiind necesara, va influenta piata. Nu inseamna ca nu se vor mai cumpara masini, ci ca uneori aceasta decizie este amanata pentru o alta perioada a vietii.“
In ceea ce priveste piata auto locala, Attila Szabo, director general al Ford Romania, estimeaza ca inmatricularile de autovehicule ar putea ajunge in acest an la 178.000 de unitati, in crestere de la 158.000 in 2018, insa schimbarea normelor de poluare va pune presiune asupra jucatorilor. Printre segmentele cu cel mai puternic avans se numara cel al SUV-urilor mici, unde activeaza atat Ford EcoSport produs la Craiova, cat si Duster. „In Romania, industria automotive a avut cresteri in vanzari, insa nu vedem aceasta tendinta si in Europa. Trebuie sa fim precauti, pentru ca Romania nu poate fi izolata de Europa. Desi Brexit sau situatia actuala din SUA ar putea avea un impact negativ, asteptam un an puternic in general.“
Pe de alta parte, Gabriel Sicoe se arata ingrijorat de faptul ca marile centre industriale producatoare de automobile (Japonia, SUA, puterile industriale din UE) exporta masinile second-hand in est. „In Romania, in 2017-2018 au intrat peste un milion de masini uzate, din care 79% cu vechime mai mare de opt ani, 73% cu norme inferioare Euro 4 si 70% diesel. In ultimii opt ani, la o masina noua inmatriculata din productie autohtona sau din import s-au inmatriculat patru masini de ocazie. Asta inseamna ca problemele privind calitatea aerului sunt impinse din vest catre est.“ Ca urmare, Gabriel Sicoe considera ca statele de origine ale masinilor poluante ar trebui sa participe inclusiv financiar la inlaturarea impactului ecologic pe care poluarea il produce in statele de destinatie. 
 
Romania are nevoie de o infrastructura moderna 
Desi dezvoltarea unei infrastructuri potrivite ar putea contribui din plin la dezvoltarea economica a Romaniei, precaritatea acesteia inca tine departe investitorii. De asemenea, dezvoltarea infrastructurii are impact si asupra pietei de logistica, firmele cautand sa ajunga cat mai usor in orasele mari sau in cele in plin proces de dezvoltare. „Investitiile in infrastructura vor fi determinante pentru modul in care se va desfasura pe viitor progresul pietei industriale si de logistica“, este de parere Muler Onofrei, managing partner Element Industrial. Insa jucatorii din dezvoltarea imobiliara nu se tem de tehnologie la fel cum se intampla in cazul pietei auto, unde masinile autonome vor inlocui in viitor masinile cu sofer. „Suntem optimisti pentru 2019, avem planuri de extindere si la nivelul oraselor secundare din tara, Timisoara, Sibiu, dar suntem rezervati cu referire la planurile de infrastructura promise de autoritati“, a punctat Muler Onofrei, completat de Daniel Farmache, CEO al E-INFRA: „piata se transforma, iar camioanele autonome le vor inlocui pe cele traditionale. Insa, in ceea ce priveste constructiile industriale, nu exista tehnologie care sa o inlocuiasca, deci sunt optimist ca vom avea nevoie de parcuri logistice in viitor. Daca inainte de o criza cresterea economica este condusa de consum, o iesire din criza sau o evitare a ei poate fi facuta prin investitii in infrastructura.“ 
Tehnologia este singura care permite optimizarea lucrurilor in industrie. „Exista apetit in Romania pentru astfel de investitii in tehnologie, dar schimbarea se intampla destul de greu. Trebuie sa indraznim mai mult“, a precizat Mihai Toma, SAP Romania, subliniind ca ne aflam intr-un nou moment, in plin proces de digitalizare.
Tehnologiile noi, pornind de la realitatea augmentata ce va putea fi folosita de showroom-urile auto pentru a prezenta masini care nu sunt inca lansate, pana la camioane ce vor putea merge „lipite“ unele de celelalte pentru a economisi combustibil sau depozite inteligente unde marfa va fi gestionata de roboti, vor schimba industrii precum cea auto, logistica sau de transport. „Avem multe IMM care colaboreaza deja cu industria auto. Spre exemplu, am avut cereri de la BMW, care a selectat trei astfel de firme cu care lucreaza si astazi in industria inovatoare“, a spus Stefan Radu Oprea. 
 
Admiterea in Schengen si forta de munca, doua mari lipsuri
Pe langa nevoia dezvoltarii unei infrastructuri moderne, Romania are nevoie sa acceada cat mai rapid in Spatiul Schengen, atat pentru a valorifica portul Constanta, care acum are un trafic de circa doua milioane de containere anual, cat si pentru a putea exporta mai rapid masinile produse de Ford si de Dacia. „Odata intrati in Schengen, am putea vorbi de o crestere exponentiala a traficului de containere in port si de o dezvoltare a logisticii portuare, dupa exemplul portului Koper din Slovenia. Constanta este cel mai mare hub de forta de munca neexploatat din Romania care dispune de legaturi aeriene, feroviare, portuare si rutiere moderne“, a spus Sorin Preda, CEO al dezvoltatorului Global Vision. Acesta a punctat si faptul ca un drum care sa lege aeroportul Otopeni de autostrazi ne-ar ajuta sa dezvoltam centre de logistica mari. „Mi-ar placea sa vad planuri integrate de dezvoltare a infrastructurii, finalizarea centurii Capitalei si dezvoltarea de autostrazi care sa lege regiunile istorice ale Romaniei.“
Spatiile logistice si industriale din Romania s-au extins cu aproape 40% in ultimii doi ani, la un total de 4.200.000 m², in timp ce piete avansate din regiune, precum Polonia, au inaugurat doar anul trecut spatii de 4.000.000 m². In ceea ce priveste evolutia spatiilor industriale dincolo de pietele clasice, precum Bucuresti si vestul tarii, se observa un potential ridicat in orase ca Ploiesti, Iasi sau Constanta. In acelasi timp, evolutia chiriilor ramane constanta, iar rata de neocupare e de 7-8%. „Romania este o tara cu potential cel putin pe termen mediu. In comparatie cu Polonia sau Cehia, suntem departe ca suprafata de spatii per capita. Poate ca decalajul s-a mai redus, dar si in alte tari acest indicator creste. Insa acolo infrastructura le permite sa se prezinte ca centre logistice regionale. Sper ca acest lucru sa se intample si in Romania, odata cu dezvoltarea infrastructurii“, a spus Sinziana Pardhan, Country Head, P3 Romania. „Vedem un potential de dezvoltare in zona centurii Capitalei, dar ne uitam si la alte zone din tara. Sudul va creste, vedem un potential in aceasta zona. In plus, Craiova este un pol de dezvoltare avand in vedere faptul ca Ford creste capacitatea de productie. Dar si din punct de vedere logistic Craiova prinde contur.“
Insa si in logistica si in transport lipsa fortei de munca franeaza mult dezvoltarea. „Vorbim din ce in ce mai mult de asigurarea fortei de munca necesare, atat numeric, cat si calitativ. Educatia duala lansata acum cativa ani de autoritati pare a fi una dintre solutiile acestei probleme“, a spus Gabriel Sicoe, completat de Sorin Preda: „in segmentul de industrial si logistica suntem beneficiarii unui numar crescut de permise de munca acordate strainilor anul trecut. In domeniul nostru, pare ca problema fortei de munca poate fi rezolvata mai usor prin aducerea fortei de munca din strainatate.“

Articole similare