Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Orice greseala poate cauza un dezastru

In Romania, depozitarea de produse periculoase este inca un domeniu pe care nu multi il abordeaza, deoarece legislatia este stricta si sunt necesare investitii mari in tot felul de sisteme de monitorizare si control, dar si in sisteme de protectie. Este o activitate extrem de complexa, unde cel mai mic pas gresit poate duce la o catastrofa. In cadrul seminarului organizat de Archicom in mai, specialisti in domeniul marfurilor periculoase au aratat cam ce
precautii trebuie luate in cazul operarii intr-un depozit ADR, si mai ales cum se face acest lucru in Olanda.


Poate ca lucrul cel mai simplu pe care il poate face un operator de depozit sau de transport ADR este sa stie foarte bine ce marfa opereaza. Nu a trecut mult timp de la dezastrul de la Mihailesti, cand o cisterna cu azotat de amoniu s-a rasturnat, focul a fost stins cu apa (operatiune total interzisa, deoarece duce la explozie), iar urmarile si le amintesc multi dintre noi.
Un incident similar a avut loc in Olanda. Intr-un depozit ADR era stocat un produs foarte inflamabil denumit nafta, iar cei de acolo au incercat sa stinga incendiul folosind apa, lucru total neindicat, deoarece acest produs pluteste pe apa, deci au obtinut un foc plutitor care s-a imprastiat in tot depozitul si nu a mai putut fi controlat.

Multe reguli de la multe institutii
Cea mai cunoscuta directiva care reglementeaza depozitarea de produse periculoase este Seveso II. De asemenea, la nivel european s-a stabilit si un sistem de clasificare si etichetare a produselor (GHS – Globally Harmonized System of Clasiffication and Labelling of Chemicals). Pentru substante chimice noi, se respecta regulamentul REACH (inregistrarea, evaluarea, autorizarea si restrictionarea produselor chimice). Aceasta organizatie este situata in Helsinki si fiecare producator are obligatia sa-si trimita produsele acolo pentru testare, clasificare si etichetare.
Totusi, la nivel european, cele mai cunoscute norme sunt cele ale tratatului ADR.
 „In prezent, in Romania, depozitarea de produse periculoase nu este corect reglementata, asa cum se intampla in Olanda. Pana in 2003-2004, acest lucru nu era o problema deoarece cantitatile de astfel de produse erau imprastiate in toata tara si nu exista un pericol mare de conflagratii. Acum, cantitatile s-au concentrat in zone cum sunt Capitala, Ploiesti etc., iar volumele au crescut, ca si suprafata depozitelor. In plus, se depoziteaza produse care in mod normal nu ar trebui sa stea unele langa altele. Ca urmare, ar putea aparea situatii deosebit de periculoase“, a aratat Gerard Kuijs, general manager Archicom.
In Romania si Olanda, in principiu se respecta aceleasi norme, cel putin la inceput. In cadrul UE, legislatia adoptata de fiecare stat in ceea ce priveste depozitarea si transportul marfurilor periculoase este in conformitate cu reglementarile europene trasate de directiva Seveso II. Obiectivul acesteia este de a preveni aparitia accidentelor majore care implica substante periculoase si de a reduce consecintele lor asupra sanatatii si a mediului inconjurator. Reglementarile se concentreaza in special asupra imbunatatirii controlului si a masurilor adoptate in ceea ce priveste depozitarea marfurilor periculoase. Statele membre UE au posibilitatea de a decide modul in care legislatia se pliaza in functie de nevoile fiecarui stat, atata timp cat obiectivele europene ale directivei Seveso II sunt respectate. Prin urmare, punerea in practica a reglementarilor difera in functie de tara. Ca urmare, si Olanda si Romania au legi proprii, dar care urmaresc acelasi scop. Totusi, cea mai mare diferenta este ca in Romania inca sunt multe departamente care reglementeaza aceasta activitate: protectia mediului, securitatea muncii, pompieri etc. Aceasta divizare face dificila intelegerea si aplicarea in practica a legilor privind marfurile periculoase. De asemenea, si activitatea de verificare e mai greoaie, existand uneori situatii care nu sunt in conformitate cu legislatia in vigoare, iar unele situatii periculoase pot trece neobservate.
In Olanda au fost combinate toate aceste norme privind depozitarea produselor periculoase intr-o singura metodologie practica, numita PGS, care cuprinde indicatii practice pentru fiecare tip de aplicatii, 30 la numar, printre care si depozitarea produselor periculoase. Aceste metodologii pot fi folosite pentru organizarea activitatii sau pentru constructia de depozite pentru acest tip de materiale.
In Romania trebuie respectate normele de protectie impotriva incendiilor, de securitate a muncii, de protectie a mediului, numai ca acestea nu sunt integrate si nu sunt transpuse intr-un ghid complet. De aceea, pentru a activa in domeniu trebuie sa ai un consultant, un specialist. De asemenea, este nevoie de autorizatii de la toate aceste departamente si autoritati. Apoi, nu exista un singur organism de control, ci, in practica, depozitele sunt „vizitate“ de inspectori de la toate departamentele, pe rand.

Conditii pentru depozitare fara griji
In Olanda exista o serie de masuri de precautie care se iau in cazul depozitarii de produse periculoase, care sa previna sau sa reduca proportiile incidentelor. Astfel, avand in vedere faptul ca substantele care fac parte din categoria marfurilor periculoase au conditii de depozitare specifice, in aceasta tara spatiile de depozitare individuale nu depasesc 2.500 m2 si fiecare are sisteme proprii de siguranta, binevenite si in cazul produselor care nu pot fi depozitate langa alte categorii de substante. In plus, pardoseala trebuie sa fie anti-absorbanta, sub butoaie, de exemplu, sa fie construite spatii unde sa se colecteze apa sau produsele folosite pentru oprirea incidentelor, care pot polua mediul inconjurator. De asemenea, produsele foarte toxice in cantitati mici nu trebuie depozitate intr-o incapere cu suprafata mare, ci in spatii mici. In plus, se instaleaza sisteme de stingere a incendiilor, in functie de produsele depozitate acolo, sisteme de detectare a gazului si de control al ventilatiei. Instalatiile din cladire trebuie sa respecte prevederile ATEX (iluminare, ventilare etc.).
In Romania, de exemplu, in cazul majoritatii depozitelor se apeleaza la o combinatie intre stropitoare si sisteme de ventilatie. Acest lucru este extrem de periculos pentru ca, daca sistemul de ventilatie este deschis cu putin timp inainte de sistemul de stropire, acesta din urma nu va mai functiona, iar incendiul poate scapa de sub control.
Consilierea poate fi de real ajutor
Totusi, pentru a detine si controla o locatie sigura pentru oameni si mediu trebuie luate anumite masuri organizationale, cum ar fi implementarea de sisteme de monitorizare a operatiunilor si substantelor din depozit, derularea de programe de training si educare, folosirea de echipament de protectie etc.
Van Moer, de exemplu, opereaza pe baza unui sistem automat de monitorizare care indica locul unde trebuie depozitat un anumit produs. De asemenea, acest sistem verifica non-stop situatia stocurilor.
Un alt sistem este cel de control. Fiecare persoana care intra in locatie primeste un card, existand un sistem de monitorizare a accesului angajatilor, de inregistrare a lor. Astfel se stie constant cine unde este si in ce departament.
Acelasi sistem are o platforma care analizeaza rapoartele de neconformitate interne sau externe. In sistem sunt identificate incidentele si plangerile, este monitorizata activitatea etc. De asemenea, trebuie avute in vedere si anumite masuri de siguranta si de prevenire a incidentelor. Trebuie sa se faca planuri de urgenta pe baza unor scenarii, muncitorii trebuie impartiti pe echipe: de interventie, de prim-ajutor, de criza etc. Stingatoarele trebuie sa fie tot timpul la indemana, sa existe personal de control prezent 24/7. Se fac evaluari de risc pentru fiecare departament, exista o camera de supraveghere, dar si sisteme automatizate de protectie a spatiilor inchise de depozitare.
Cerintele de securitate trebuie sa vizeze si oamenii, trebuie sa existe cateva elemente de echipament minime (incaltaminte, ochelari, veste, manusi, masca de oxigen etc.). Si semnalizarea este foarte importanta.
„Atunci cand activezi pe piata depozitarii de produse periculoase, problema trainingurilor si educatiei ar trebui sa fie rezolvata. Nu poti desfasura corect aceasta activitate daca nu ai un consilier intern sau extern pe problema depozitarii produselor periculoase. In plus, soferii trebuie sa treaca prin trainingurile speciale pentru ADR, operatorii din interiorul depozitului trebuie sa fie si ei pregatiti, pe baza procedurilor BBS (Behaviour-Based Safety), in ceea ce priveste identificarea produselor periculoase, depozitarea, separarea, ambalarea comuna a mai multor tipuri de substante, interventii in caz de accident. Trebuie sa se faca trainingul de siguranta privind comportamentul in caz de incident, dar si modul de manipulare a produselor deosebit de toxice, explozibili etc. In plus, trebuie sa se stabileasca niste reguli pentru vizitatori“, a aratat Alain Schodts, director Van Moer Romania.

Articole similare

Ad
Ad