Expansiunea rapidă a platformelor de comerț electronic din afara Uniunii Europene poate reduce contribuția economiei digitale la PIB-ul României, dacă piața nu funcționează după reguli comparabile pentru toți comercianții. Un studiu realizat de Academia de Studii Economice din București, privind impactul socio-economic al platformelor internaționale de ecommerce asupra României, estimează că menținerea actualei tendințe poate duce, în 2026, la pierderi de aproximativ 1,78 miliarde lei din impactul total al sectorului asupra PIB și la dispariția a circa 4.630 de locuri de muncă.
Analiza pornește de la diferența dintre comerțul online care generează valoare în România și vânzările realizate de platforme extracomunitare, unde o mare parte din valoarea tranzacției rămâne în afara economiei locale. Produsele sunt, de regulă, fabricate în afara Uniunii Europene și ajung direct la consumatorul român, fără să creeze același efect asupra locurilor de muncă, taxelor, investițiilor și serviciilor conexe din România.
Creșterea comenzilor nu înseamnă automat dezvoltare economică locală.
Comerțul online continuă să crească, însă studiul atrage atenția că nu orice creștere a volumului de tranzacții se transformă în beneficii pentru economia românească. În cazul comercianților locali sau europeni, vânzările susțin depozite, angajați, servicii logistice, taxe, contribuții și investiții în infrastructură digitală. În cazul platformelor non-UE, o parte importantă din acest lanț economic este mutată în afara României.
Potrivit estimărilor incluse în analiză, vânzările companiilor din afara Uniunii Europene către România au ajuns în 2025 la cel puțin 4,4 miliarde lei, calcul realizat pe baza încasărilor de TVA prin sistemul IOSS. Valoarea este tratată ca un prag minim, deoarece nu acoperă toate formele prin care platformele extracomunitare pot vinde și livra bunuri către consumatorii români.
Pentru 2026, datele centralizate de ARMO arată o creștere de 20% a valorii comenzilor plasate de români către comercianți din afara Uniunii Europene. Această evoluție indică o presiune tot mai mare asupra retailerilor locali, mai ales în segmentele în care produsele de valoare mică sunt comandate direct de pe platforme internaționale.
Comerțul online local susține mai multe locuri de muncă și contribuții interne.
Studiul arată că modelul local de ecommerce are un impact economic mai mare în România decât vânzările directe ale platformelor non-UE. În 2024, comerțul electronic realizat de retailerii români susținea aproximativ 15.918 locuri de muncă directe. Acestea generează taxe, contribuții sociale, venituri salariale și cerere pentru servicii locale, de la logistică și IT până la marketing, plăți digitale și suport pentru clienți.
Diferența dintre cele două modele nu ține doar de locul în care se află comerciantul, ci și de nivelul obligațiilor asumate. Comercianții români și europeni trebuie să respecte norme privind siguranța produselor, protecția consumatorilor, fiscalitatea, trasabilitatea și responsabilitatea de mediu. În cazul platformelor extracomunitare, aplicarea acelorași reguli este mai dificilă, mai ales când volumele sunt foarte mari, iar coletele sunt trimise individual către consumatori.
Concurența devine dezechilibrată când regulile nu sunt aplicate uniform.
ARMO susține că problema nu este concurența în sine, ci diferența de tratament dintre actorii care vând pe aceeași piață. Retailerii locali suportă costuri de conformare, contribuie la bugetul public și investesc în economia românească, în timp ce o parte dintre platformele non-UE pot beneficia de modele operaționale mai greu de controlat de autoritățile naționale.
Această asimetrie afectează prețurile, marjele și capacitatea comercianților locali de a rămâne competitivi. Pentru consumator, produsele ieftine pot părea un avantaj imediat, dar efectul pe termen lung poate fi reducerea investițiilor locale, scăderea locurilor de muncă și diminuarea contribuției economiei digitale la bugetul public.
În plus, volumul mare de colete de valoare mică pune presiune pe infrastructura logistică și pe capacitatea autorităților de a verifica respectarea normelor europene de siguranță a produselor. Din acest motiv, discuția despre platformele non-UE nu este doar fiscală, ci include și protecția consumatorului, controlul calității și responsabilitatea de mediu.
Taxa logistică de 25 lei devine un punct sensibil în dezbaterea legislativă.
În acest context, ARMO atrage atenția asupra proiectului L361/2026, care urmărește abrogarea taxei logistice de 25 lei pe colet aplicate coletelor non-UE cu valoare declarată sub 150 euro. Taxa a fost introdusă în România de la 1 ianuarie 2026 și vizează coletele extracomunitare de valoare mică livrate către destinatari din România.
Potrivit datelor invocate în dezbaterea publică, această taxă a generat venituri de aproximativ 32 de milioane de euro la buget în primele trei luni ale anului. ARMO consideră că eliminarea ei ar reduce unul dintre puținele instrumente prin care România încearcă să compenseze efectele importurilor directe realizate prin platforme extracomunitare.
Miza nu este doar nivelul veniturilor bugetare, ci și capacitatea statului de a gestiona un flux tot mai mare de colete mici, de a limita subevaluarea produselor și de a reduce diferențele dintre comercianții locali și cei din afara Uniunii Europene.
România se aliniază unei direcții europene mai stricte.
Dezbaterea din România se desfășoară într-un context european mai larg. Uniunea Europeană a decis eliminarea scutirii vamale pentru importurile de valoare mică și introducerea, de la 1 iulie 2026, a unei taxe vamale temporare de 3 euro pe articol pentru bunurile de până la 150 euro importate din afara UE.
Măsura europeană are rolul de a reduce avantajul competitiv creat de vechiul regim al coletelor de valoare mică și de a crește trasabilitatea produselor vândute online către consumatorii europeni. Comisia Europeană a motivat schimbarea prin creșterea accelerată a importurilor de acest tip, riscurile privind produse neconforme și presiunea tot mai mare asupra autorităților vamale.
Pentru România, deoarece problema nu este una locală. Mai multe state membre se confruntă cu aceeași presiune din partea platformelor internaționale cu prețuri foarte mici și volume mari de colete individuale.
Autoritățile trebuie să echilibreze accesul la produse ieftine cu protecția pieței locale.
Pentru consumatori, platformele non-UE oferă prețuri reduse și acces rapid la o gamă foarte mare de produse. Pentru economie, însă, efectele sunt mai complexe. Dacă vânzările cresc, dar valoarea adăugată, locurile de muncă și taxele se mută în afara țării, beneficiul local devine limitat.
De aceea, studiul ASE și poziția ARMO readuc în discuție nevoia unui cadru concurențial echitabil. România trebuie să găsească un echilibru între dreptul consumatorilor de a cumpăra online de oriunde și obligația autorităților de a asigura reguli egale, produse sigure și contribuții fiscale corecte.
Pentru comerțul online românesc, următoarea perioadă va fi decisivă. Dacă platformele non-UE continuă să crească fără mecanisme eficiente de control și taxare, presiunea asupra retailerilor locali se va accentua. Dacă regulile vor fi aplicate uniform, concurența poate rămâne deschisă, dar într-un cadru mai apropiat de cel în care activează comercianții români și europeni.
