Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Pontajul soferilor si redactarea corecta a contractelor de munca

Diferentele dintre prevederile generale din codul muncii si reglementarile specifice din transporturi fac dificila sarcina companiilor de profil de a tine corect evidenta programului de munca al soferilor, definiti in legislatia europeana ca lucratori mobili. Pentru a fi la adapost de orice nereguli, toate detaliile privind activitatea acestora, inclusiv timpul de lucru exact, trebuie mentionate in contractul individual de munca. De altfel, toate obligatiile angajatilor trebuie stabilite prin contractul de munca, regulamentul intern al companiei si/sau fisa postului, astfel incat soferii sa nu poata abuza de anumite prevederi favorabile din codul muncii ca sa nu se achite corect de indatoririle pe care le au. Din pacate, avand in vedere criza de conducatori auto profesionisti de la nivel european, angajatorilor nu prea le da mana sa isi stranga cu usa soferii.


Majoritatea firmelor de transport din Romania se confrunta cu probleme de interpretare a prevederilor codului muncii (legea 53/2003) in raport cu reglementarile specifice in cazul lucratorilor mobili din transporturi, asa cum apar ele in HG 38/2008. Aceasta norma preia, de fapt, prevederi din legislatia comunitara – directiva 2002/15/CE si regulamentul 561 din 2006. „Din pacate, directiva – care este o norma europeana ce trebuie preluata si aplicata in legislatia interna – a fost adoptata printr-o hotarare de guvern si nu prin lege, cum ar fi fost normal, pentru a fi la acelasi nivel juridic cu codul muncii. Hotararea de guvern este de nivel inferior, astfel ca, desi prevede reguli diferite decat cele din codul muncii, acesta din urma primeaza“, a explicat Remus Chiciudean, inspector de munca in cadrul Inspectoratului Teritorial de Munca Cluj si asistent universitar asociat la Universitatea Babes-Bolyai.

Pontajul corect al soferilor (lucratorilor mobili)
Diferenta dintre conducatorul auto angajat si cel independent, conform legislatiei specifice, este aceea ca primul este numit „lucrator mobil“. Conform HG 38, timpul de munca al lucratorului mobil este definit ca perioada de la inceputul pana la sfarsitul timpului de lucru, in cursul careia lucratorul mobil se afla la postul sau de lucru, la dispozitia angajatorului si in exercitiul functiilor sau activitatilor sale (conducerea autovehiculului, imbarcarea si debarcarea pasagerilor, curatenia si intretinerea tehnica). Alte activitati care intra in definitia legala a timpului de lucru vizeaza siguranta vehiculului, a bagajelor si a pasagerilor si indeplinirea obligatiilor legale, inclusiv perioadele in care lucratorul mobil nu poate dispune liber de timpul sau si i se cere sa fie la postul de lucru, gata sa intreprinda activitatea sa normala (de regula, perioade de asteptare). Pauzele, perioadele de odihna si perioadele de disponibilitate nu fac parte din timpul de lucru.
Pentru salariatii mobili, angajatorul trebuie sa tina la locul de munca evidenta orelor de munca prestate zilnic de fiecare salariat in parte, in conditiile stabilite cu acesta prin acord scris.
Locul de munca al lucratorului mobil este sediul principal sau secundar al intreprinderii unde angajatul isi indeplineste atributiile, vehiculul pe care il utilizeaza in exercitarea atributiilor sale sau orice alt loc unde desfasoara activitati de transport.
Pentru a face un pontaj corespunzator al timpului de lucru al soferilor, fiecare activitate trebuie inregistrata separat, nefiind corecta simpla inregistrare a cate opt ore consecutive de munca zilnic. In acest sens, trebuie intelese definitiile saptamanii, a timpului de noapte si a muncii de noapte, asa cum sunt ele explicate in HG 38/2008, a atras atentia Remus Chiciudean. Foarte important, codul muncii contine prevederi diferite, in special referitoare la munca de noapte. Intocmirea neconforma a pontajului poate atrage sanctiuni contraventionale sau, dupa caz, penale, daca sunt savarsite falsuri. Acestea pot fi descoperite in special atunci cand apar accidente rutiere, care sunt considerate si accidente de munca, si se descopera ca soferul a lucrat un numar diferit de ore decat cel declarat. De altfel, cele mai mari sanctiuni se aplica pentru incalcarea de catre angajator a prevederilor referitoare la acordarea repausului saptamanal sau la compensarea muncii pe timp de noapte sau in zilele de sarbatori legale.
Atentie si la situatiile in care fostii angajati depun reclamatii angajatorilor. Instantele sunt de regula favorabile angajatilor, pentru ca firmele trebuie sa respecte foarte multe reguli pentru a putea face, spre exemplu, o concediere disciplinara pe motiv de necorespundere disciplinara.

Toate obligatiile salariatului trebuie incluse in contractul de munca
Gheorghe Neagra (Neagtovo Prod) atrage atentia asupra dificultatii pontarii soferilor care lucreaza pe trasee de sub 50 km distanta. „Timpul efectiv de condus nu este de opt ore, insa pe langa pontajul timpului efectiv condus trebuie evidentiate si celelalte activitati. Foarte important, soferii trebuie sa semneze in contractul de munca faptul ca isi efectueaza activitatea conform turnusului, care presupune si pauze intre cursele zilnice, in care acestia pot dispune cum vor de timpul lor. Au fost multi transportatori dati in judecata de catre soferi si au pierdut, pentru ca legislatia nu a oferit pana recent suficiente clarificari in acest sens.“
Intocmirea timpului de lucru in companie este dreptul angajatorului, insa toate detaliile trebuie trecute in contractul de munca si in regulamentul intern, a confirmat specialistul ITM. Iar salariatii trebuie sa ia cunostinta sub semnatura de toate prevederile din regulament, nefiind suficienta afisarea in locuri vizibile, asa cum se mai practica.
„Salariatii speculeaza orice «slabiciune». Se leaga de chichite. Iar Inspectia Muncii are datoria sa investigheze orice situatie semnalata. Pentru a va pune la adapost de eventuale reclamatii, angajatorii sunt indemnati sa intocmeasca si fisa postului, foarte detaliata. Aici pot fi incluse si reguli de conduita sau alte mentiuni.“
Sunt foarte multe situatii in care angajatorii isi depisteaza salariatii ca fura – in cazul transportatorilor este vorba de bani sau de motorina. Chiar si asa, este greu de recuperat prejudiciul in instanta si nici macar concedieri pentru necorespundere profesionala nu se mai fac, pentru ca este aproape imposibil de sustinut in instanta. Specialistul ITM incurajeaza insa toti transportatorii sa treaca toate amanuntele in contractul de munca, oricat de banale, normale sau de bun-simt ar parea. Iar incalcarile sa fie insotite si de sanctiune, astfel incat sa nu existe loc de negociere (spre exemplu, pentru o anumita abatere de la regulamentul intern s-ar impune sau nu, mai intai, un avertisment). Pe langa obligatiile salariatului, asa cum sunt ele prevazute la articolele 39 si 40 din codul muncii, angajatorul poate trece in contractul de munca si alte obligatii suplimentare, cu conditia sa nu contravina unor norme explicite din legislatie sau bunelor moravuri.
In transporturi este greu de impus prea multe reguli soferilor, pentru ca oricum este criza. Din acest motiv, soferii sunt pe o pozitie de putere si pot oricand sa isi lase angajatorul balta. Teoretic niciun salariat nu poate pleca de la un angajator de pe o zi pe alta; trebuie dat un preaviz de 15 zile, conform legislatiei. Din punct de vedere legal, singura situatie in care demisia se poate da fara preaviz este daca angajatorul nu si-a indeplinit obligatiile salariale.
Din momentul in care un angajat nu se prezinta la locul de munca este absent nemotivat, iar acest lucru se trece in registrul de evidenta a salariatilor. „Din pacate, solutii de constrangere sunt putine, pentru ca nu exista in legislatie variante de retorsiune similare. Cea mai buna optiune este actionarea in instanta a angajatului, pentru prejudiciul financiar adus prin neprezentarea la lucru. Este un drum anevoios, dar trebuie inceput de undeva. Ar fi recomandat ca la angajare sa fie cerut mereu un extras de Revisal, in care se regaseste istoricul persoanei respective la locurile de munca anterioare si eventualele probleme pe care le-a avut. De exemplu, daca un contract de munca a incetat in baza articolului 61 lit. a, atunci sunt motive disciplinare“, a explicat specialistul ITM.

Controale comune ITM-ISCTR
Conform legislatiei in vigoare, persoanele care efectueaza activitati mobile de transport rutier pot lucra cel mult sase ore consecutive fara pauza. Timpul de lucru va fi intrerupt de pauze de cel putin 30 de minute daca timpul total de lucru este de sase pana la noua ore si de cel putin 45 de minute daca timpul total de lucru depaseste noua ore. Pauzele pot fi impartite in perioade de minimum 15 minute fiecare. Timpul de munca zilnic nu va depasi 10 ore intr-un interval de 24 de ore daca lucratorul mobil/conducatorul auto independent efectueaza munca de noapte. Munca de noapte se va compensa in conformitate cu prevederile legale in vigoare sau cu conditiile generale negociate de partenerii sociali, astfel incat sa nu fie pusa in pericol siguranta rutiera. Desigur, timpul de lucru trebuie astfel planificat incat sa nu incalce nici regulamentul european 561 privind timpii de conducere si de odihna.
Pentru ca in cazul soferilor perioadele de conducere difera, o solutie prin care angajatorul se poate pune la adapost de eventuale reclamatii este precizarea in contractul de munca a faptului ca timpul de munca pe saptamana este de 40 de ore, repartizat inegal pe fiecare zi, iar perioadele de pauza dintre curse sa fie evidentiate ca timp liber la dispozitia conducatorului auto.
Inspectia muncii si ISCTR fac multe controale impreuna. ISCTR verifica mai ales timpii zilnici de munca si perioadele de odihna, in timp ce inspectia muncii urmareste durata saptamanala si lunara de munca, precum si media pe ultimele patru luni a timpului de lucru saptamanal, care nu trebuie sa depaseasca 48 de ore. Se stie ca durata maxima a timpului de lucru saptamanal poate fi prelungita pana la maximum 60 de ore, cu conditia mentinerii mediei pe patru luni. De retinut, soferii trebuie sa aiba la ei o copie dupa contractul de munca (este valabila si copia in format electronic).
Nota bene: nu se suprapun sanctiunile ISCTR si ale Inspectiei Muncii pentru aceleasi abateri!

Articole similare