In contextul incalzirii globale, tot mai multe tari isi pun problema reducerii poluarii generate de arderea combustibililor fosili. In special guvernele statelor nord-europene au facut investitii in vehicule ecologice, zona Polului Nord fiind direct vizata de schimbarile de clima, dar si alte tari occidentale s-au implicat in sustinerea dezvoltarii si utilizarii tehnologiilor de propulsie alternativa. In ultimii ani au fost derulate mai multe proiecte de testare a fiabilitatii vehiculelor hibride (diesel-electrice, pe ethanol, biocombustibili etc.), iar hidrogenul este una dintre cele mai noi, dar si mai scumpe surse de energie.
Conferinta organizata la Hamburg (Germania), in decembrie 2009, cu ocazia finalizarii programului HyFleet:CUTE, a sporit interesul pentru H2, fiind intrunite, in mare, opinii favorabile pentru aceasta tehnologie, inca foarte scumpa.
Investitia in tehnologii de propulsie alternativa este costisitoare, iar aportul autoritatilor este obligatoriu, cel putin la acest moment, cand ne aflam intr-un stadiu incipient de dezvoltare. Occidentalii au luat in serios problema incalzirii globale, finantand proiecte de cercetare pe acest segment, iar marii producatori aloca sume importante pentru perfectionarea autobuzelor cu propulsie alternativa.
Cea mai la indemana tehnologie este tandemul hibrid diesel-electric, dar acesta doar reduce emisiile de oxizi de azot, particule si dioxid de carbon, nu le si elimina. Astfel ca, in ultimii ani, motoarele pe hidrogen vin puternic din urma, fiind finantate proiecte masive de cercetare. Dezvoltat in 2006-2009, programul HyFleet:CUTE a cuprins operarea celei mai mari flote de autobuze pe hidrogen din lume, respectiv 33 Mercedes-Benz Citaro si 14 MAN Lion’s City, si a implicat mai multe orase din toata lumea: opt din Europa (dintre care Berlin, Hamburg si Amsterdam au decis sa continue operarea vehiculelor si dupa retragerea finantarii proiectului), Perth (Australia) si Beijing (China). S-au parcurs peste 2,5 milioane de kilometri, fiind transportati mai mult de 8,5 milioane de pasageri.
O a doua faza a testarii autobuzelor pe hidrogen va fi derulata incepand din acest an si pana in 2016, va implica 28 de autobuze si vor fi alese cinci orase dintre cele care au implementat deja tehnologii alternative si sunt interesate de proiect. De altfel, pe langa banii primiti prin intermediul proiectului, fiecare municipalitate trebuie sa contribuie. Astfel, Berlin a alocat patru milioane de euro (inclusiv costurile de operare), la care Uniunea Europeana a mai contribuit cu 1,7 milioane de euro, iar in cazul Hamburg, UE a acoperit 35% din cheltuieli, 15% a fost suportat de la guvernul federal, iar restul, de autoritatile locale.
Pentru intervalul 2008-2013 au fost alocate 940 de milioane de euro pentru proiectele de dezvoltare a mobilitatii si reducerea poluarii, iar participarea este de 50-50% cu municipalitatile.
Germania investeste masiv in H2
Bateriile si celulele de hidrogen pentru propulsie sunt esentiale pentru un transport curat, in paralel cu reducerea utilizarii combustibililor fosili. Germania implementeaza un program de sustinere a tehnologiilor alternative, iar companiile de transport pot primi bani pentru investitii in vehicule ecologice. Numai in 2008 au fost alocate 110 milioane de euro, din care 20% au mers catre transportul public.
Guvernul federal este constient de necesitatea investitiei in reteaua de alimentare cu hidrogen si energie electrica, potrivit lui Jan Mücke, ministrul german al transporturilor, constructiilor si dezvoltarii urbane. De altfel, pana in 2020 se doreste constituirea unei flote de un milion de vehicule electrice pentru transport public, prin proiectul „Electric Mobility“, autobuzele hibride fiind o prioritate.
Accesul la fondurile alocate este nediscriminatoriu, iar guvernul sustine opt regiuni pilot din tara pentru a implementa autobuze hibrid. Producatorii nationali vor avea si ei contributia lor, furnizand autovehicule demo. In Germania, proiecte de genul HyFleet:CUTE sunt inglobate in proiectele energetice, iar unul dintre obiective este demonstrarea faptului ca hidrogenul este fezabil si nu reprezinta un pericol in utilizare.
Hamburg, un oras ecologic
Hamburg a fost unul dintre cele mai implicate orase in programul HyFleet:CUTE, pe langa cele trei vehicule pe hidrogen luate initial in operare fiind preluate alte sase unitati, de la Stuttgart si Stockholm. Toate vehiculele au fost cumparate, iar dupa incheierea perioadei de exploatare (prelungita dupa incheierea proiectului pana la finele lui 2010), sistemul de propulsie va fi dat inapoi furnizorului, pentru a continua testele. In paralel cu autobuzele pe celule de hidrogen, compania de transport public din Hamburg opereaza si vehicule hibrid diesel-electric, pentru a le compara rentabilitatea. Obiectivul presedintelui Hamburg Hochbahn AG, Günter Elste, este ca in urmatorii 10 ani sa fie inlocuita cea mai mare parte a flotei de transport public din oras cu vehicule ecologice. La ora actuala, aproape trei sferturi din totalul mijloacelor de transport functioneaza pe energie electrica (inclusiv tramvaie, troleibuze si metrou).
In fiecare an, in Hamburg sunt achizitionate 70-80 de autobuze, iar in anii urmatori, cel mai posibil, vor fi solicitate modele hibrid, diesel-electric, vazute insa ca o varianta intermediara, pana cand producatorii vor putea sa sustina productia in serie de autobuze pe celule de hidrogen, mai ales ca pe viitor sunt prevazute cresteri ale pretului motorinei, care va deveni tot mai putin rentabila.
Investitia in retele performante de tramvai si tren are rolul de a inlocui, in parte, autobuzele care faceau trasee lungi. Gradul de utilizare a retelei de transport public a crescut semnificativ in ultimii ani, astfel ca mobilitatea trebuie imbunatatita. Oricum, liniile suburbane raman in functiune.
„Locuitorii sunt foarte deschisi la tot ce inseamna protectia mediului si incurajeaza eforturile autoritatilor hamburgheze. In plus, bani suplimentari pentru investitii au fost obtinuti din eficientizarea la maximum a transportului public: gradul de ocupare a vehiculelor este mare, iar incasarile sunt pe masura. Acestea acopera 60% din costurile de exploatare, iar din publicitate si alte surse de finantare se ajunge pana la 86,6%. In plus, reteaua de tren este operata si catre alte regiuni din Germania, de unde vin banii suplimentari din bilete“, a explicat Günter Elste.
Autobuze pe hidrogen, in toata lumea
In Luxemburg City au fost operate trei autobuze Citaro pe celule de hidrogen, care au parcurs putin peste un milion de kilometri, cu o medie de 2.700-3.000 km pe luna fiecare. Consumul inregistrat a fost de 20 kg H2/100 km, care, potrivit lui Georges Feltz, seful serviciului de transport public din capitala Luxemburgului, este echivalentul a 66 l de motorina la 100 km. In lipsa statiilor de alimentare, H2 a fost furnizat direct din cisterne, la o presiune de 200 bar. In Whistler (Canada), conditiile meteorologice variaza intre 20 si -40oC, motiv pentru care orasul este foarte potrivit pentru teste.
Pana in decembrie 2009 au fost livrate 20 de autobuze pe hidrogen, care vor fi exploatate in conditii normale cu ocazia Olimpiadei de Iarna (17 ore/zi) si vor ramane in flota de transport public si dupa aceea. Proiectul va dura pana in 2014. In California (Statele Unite) sunt in exploatare trei autobuze pe hidrogen produse de Van Hool. Urmatoarea generatie de vehicule, pana la 12 unitati, va fi lansata in 2010, cu o investitie de 2,5 milioane de euro.
Autobuzele hibrid exploatate in Londra au demonstrat reduceri importante de consum de carburant, de circa 30%. Pana la sfarsitul lui 2011 se spera introducerea in exploatare a opt astfel de vehicule, ca urmare a experientei pozitive cu programul HyFleet. Acestea trebuie sa intre in exploatare in acelasi regim cu autobuzele diesel obisnuite, respectiv 370 km si 18 ore pe zi, tot anul, si vor beneficia de un depou nou. Primul este deja in productie, iar statia de alimentare va fi gata pana in august 2010.
Oslo a decis ca hidrogenul este prea scump, motiv pentru care au fost preferati bio-combustibilii. Asta nu inseamna ca hidrogenul nu poate fi o solutie de viitor si chiar exista diferite proiecte dezvoltate la nivel national pentru testarea tehnologiilor de propulsie alternativa, inclusiv H2.
Stockholm merge pe etanol
Autoritatile din Stockholm au implementat reguli foarte stricte privind traficul in capitala Suediei, inclusiv pentru autoturisme. Astfel, nu numai ca nu au acces decat vehiculele noi si cu norme de poluare reduse (mai recente de opt ani), dar chiar si acestea trebuie sa plateasca taxe destul de piperate. Iar numarul total de masini nu depaseste 1.200. In aceste conditii, jumatate din toate cursele efectuate pe zi sunt acoperite de transportul in comun, iar la orele de varf ponderea este chiar de 75%.
Strategia de „curatare“ a aerului in oras a inceput cu vehiculele grele, iar pentru flotele de uz municipal s-a impus achizitionarea de masini ecologice. Costurile de exploatare nu sunt mari, potrivit Evei Sunnerstedt, reprezentant al Administratiei mediului si sanatatii din Stockholm, dar emisiile de noxe au fost reduse considerabil. Un al doilea pilon important l-a reprezentat transportul public, iar obiectivul este ca, pana in 2012, jumatate din flota sa fie constituita din vehicule ecologice, iar pana in 2020 sa se ajunga la 100%. De altfel, nu se mai fac achizitii de masini decat cu sisteme de propulsie alternativa, iar in prezent sunt operate 400 de autobuze pe biocombustibili si 400 pe etanol. Acestea din urma au motoare diesel, dar care functioneaza pe etanol, si, desi consumul este mai mare, emisiile sunt mult mai curate.
Din cele 3.700 de statii de alimentare din Suedia, aproape jumatate sunt pentru combustibili alternativi. La ora actuala nu se aplica taxe pe energie regenerabila si inclusiv companiile de rent-a-car primesc reduceri de taxe daca au in flota masini ecologice. Toate serviciile contractate de autoritatile locale sunt controlate pentru a fi efectuate cu vehicule ecologice si de la inceputul lui 2010 vor fi introduse in teste si camioane de distributie pe etanol. In plus, sase autobuze hibride etanol-electric sunt in teste in Stockholm.
