Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Romania, prima tara care si-a desemnat echipa din finala europeana

Deoarece din 2016 platforma online RoadStars este disponibila si in Romania, tara noastra a fost si ea inclusa anul acesta in competitia Mercedes-Benz Truck Trophy, organizata de Daimler si dedicata soferilor de camioane. Astfel ca la sfarsitul lui august a avut loc la Cheile Gradistei finala nationala, pentru care au fost selectati prin tragere la sorti 10 concurenti din cei peste 250 inscrisi si in urma careia a fost desemnata echipa ce va reprezenta Romania in competitia europeana din primavara lui 2017. Aceasta este compusa din Catalin Andreescu si Eduard Dragulescu, clasati pe primele doua locuri la capatul unei intreceri ce a inclus opt probe individuale si pe echipe, din care, surpriza, niciuna de condus.
 

Asa cum explica Adina Enache, director de marketing in cadrul Mercedes-Benz Romania, producatorul german s-a concentrat in ultimii ani asupra lansarii noii game de camioane Euro 6 si nu a mai organizat concursuri pentru soferi, dar, deoarece competitorii fac asta sub diverse forme, „ne-am gandit sa reluam initiativa, dar sa facem ceva diferit. Cu atat mai mult cu cat calitatile de trucker nu se demonstreaza intr-un concurs de consum sau de manevrabilitate, pe un traseu stabilit, ci in viata reala. Astfel ca am organizat o competitie care sa surprinda mai bine spiritul de trucker.“
Singurele conditii pe care trebuia sa le indeplineasca participantii erau sa aiba permis de conducere de camion si sa se inscrie pe platforma RoadStars: nu li s-a cerut nici sa profeseze in prezent si cu atat mai putin sa lucreze pe camioane Mercedes-Benz. Astfel ca numai jumatate din cei 10 sunt acum soferi de camion, unul dintre participantii la finala nationala – Sorin Blaga – lucreaza in Ministerul Transporturilor, deci are permis de conducere categoria C, a condus ocazional camioane si le-a indragit, iar doi dintre ei au propriile firme de transport si mai pleaca uneori in curse. In ceea ce o priveste pe singura concurenta, Alina Ciubotaru, ea intentiona sa mearga sa lucreze in Comunitate, dar pana la urma si-a ales un loc de munca mai aproape de casa – avand si doi copii – si doar sotul ei lucreaza ca sofer de camion.
In afara de a avea in concurs si o femeie s-a dorit si s-a reusit selectarea unor persoane cu varste si experiente diferite. „Obiectivul nostru a fost si ca finalistii sa traiasca o experienta noua“, mai puncteaza Adina Enache – si multi dintre ei chiar au declarat ca au fost doua zile unice, pe care poate le traiesti o data in viata – „si sa lege prietenii cu oameni ca ei“.
Probele sunt similare in toate cele sase tari europene care s-au inscris in competitia din acest an – Germania, Polonia, Belgia, Romania, Elvetia si Olanda – si, desi reprezentantii MB Romania ar fi dorit sa includa in finala nationala macar o proba de condus, asta nu s-a intamplat, majoritatea tarilor votand pentru un desfasurator cu opt probe ce nu necesitau folosirea camioanelor.
Prima proba a constat din conducerea unui camion telecomandat pe un traseu cu sinuozitati, urmata de cuplarea lui la o semiremorca, traseu printre jaloane – care puteau fi atinse, dar nu mutate, mutarea lor soldandu-se cu reluarea cursei – si parcare, totul in limita a patru minute.
In a doua proba s-au format, prin tragere la sorti, doua echipe de cate cinci participati. Ambele echipe trageau de capetele unei sfori si pierdea cea care calca linia de demarcatie.
In a treia proba, Truck Tabu, concurentii formau echipe de cate doi, fiecare dintre ei, pe rand, trebuind sa explice, sa ilustreze si sa mimeze cate un cuvant sau grup de cuvinte cu referire la camioane, si apoi sa ghiceasca ce descria, desena sau mima celalalt. Fiecare dintre ei avea la dispozitie un minut, la finalul caruia se numarau cuvintele ghicite.
A patra proba a presupus din nou gruparea in echipe de cate cinci, fiecare din cele doua trebuind sa stea pe cate o prelata, pe care sa o intoarca contra cronometru pe partea cealalta, si pe urma iar cu fata in sus, fara ca vreun concurent sa paraseasca prelata sau sa atinga iarba.
Urmatoarea proba, individuala, a fost de catarare pe un zid, pana la o anumita inaltime, de unde concurentii aruncau mici obiecte din cauciuc spre o tinta aflata pe podea, obtinand punctajul corespunzator locului de pe tinta in care se opreau acestea.
Pentru a sasea proba s-au format iar echipe de cate doi – pentru fiecare proba pe echipe componenta a fost stabilita prin tragere la sorti, astfel incat finalistii au avut ocazia sa fie, pe rand, si parteneri, si adversari. De data aceasta coordonatorul de joc citea 50 de cuvinte cu referire la camioane, jucatorii ascultau, dar nu notau si nu inregistrau, dupa care aveau doua minute la dispozitie pentru a scrie termenii pe care si-i aminteau si erau punctati in functie de numarul acestora.
Cea mai dificila si mai „barbateasca“ proba – unii dintre concurenti au declarat la final ca ar fi fost bine ca probele sa fi fost mai dure, uitand totusi ca printre ei se afla si o doamna – presupunea ca fiecare concurent sa se catare pe o sfoara, pana la un anumit punct, iar cand il atingea se pornea cronometrul si conta cat de mult putea sta atarnat fara a se sprijini de nodul franghiei sau de scaunul aflat in apropiere.
Si, in sfarsit, pentru ultima proba fiecare competitor primea un carton cu numele celorlalti noua si trebuia sa-i numeasca pe cei doi adversari de care, dupa criterii pur personale, i-a placut cel mai mult ca oameni de echipa si care meritau sa reprezinte Romania in finala europeana.
Invingator a fost Catalin Andreescu, situat pe locul al treilea dupa prima zi, dar cu o comportare foarte buna si in a doua in probele individuale si cu „sansa“ de a fi in echipa care a castigat intrecerea de catarare si de aruncare la tinta, urmat de Eduard Dragulescu, primul dupa prima zi, in forma si in a doua, dar care la aceeasi proba a fost in echipa invinsa, deci nu a primit niciun punct.
Toti concurentii au apreciat insolitul intrecerii – nimeni nu se astepta sa nu conduca absolut deloc, dar la finala europeana vor avea ocazia sa faca si asta. Si au declarat ca s-au simtit foarte bine impreuna si ca se vor inscrie si in anii urmatori la Truck Trophy, indemnandu-i, de altfel, si pe colegii lor sa o faca.
Castigatorul a aratat ca probele au fost interesante, multe dintre ele necesitand spirit de echipa si coordonare, „foarte importante ca sa te poti numi trucker“, si ca cea mai dificila i s-a parut cea cu sfoara. Iar pentru al doilea clasat, mezinul competitiei, probele au fost nu foarte grele, dar surprinzatoare diverse – de forta, de inteligenta, de memorie etc. – astfel ca „pe de o parte m-am asteptat sa castig, pe de alta parte, nu. Se putea intampla orice. Cu multe din calitatile pe care le-am demonstrat aici ma intalnesc si in viata reala, unde, la fel, este nevoie de colegialitate, forta, rezistenta la oboseala s.a. Iar de la finala europeana ma astept la probe mult mai grele, dar suntem pregatiti.“

Articole similare