În ce domenii mai este criză de lucrători şi în ce domenii sunt prea mulţi angajaţi disponibili?
Factorii care stau la baza penuriei de forță de muncă în Europa și modul de abordare a acesteia este un subiect fierbinte aflat în centrul a două rapoarte elaborate de Autoritatea Europeană a Muncii (ELA) și de Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound), care au fost lansate pe 29 martie la Bruxelles.
Raportul EURES privind deficitul și excedentul de forță de muncă 2022, realizat de Autoritatea Europeană a Muncii, oferă detalii despre deficitul și excedentul de forță de muncă, cum ar fi amploarea și gravitatea acestora în UE27, plus Norvegia și Elveția. În plus, raportul conține informații despre factorii care determină deficitul și surplusul de forță de muncă, cum ar fi noile tehnologii, tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, îmbătrânirea forței de muncă și condițiile de muncă și de angajare.
Cele mai răspândite ocupații deficitare sunt cele din domeniul software, al asistenței medicale, al construcțiilor și al meseriilor inginerești, în timp ce cele mai mari excedente se înregistrează în ocupațiile legate de birocrație, în ocupațiile primare și profesionale din domeniul științelor umaniste și al artelor.
| Top 10 ocupații cu deficit de personal | Top 10 ocupații excedentare |
| Zidari și lucrători asimilați | Designeri grafici și multimedia |
| Tâmplari și dulgheri | Secretarii administrative și de execuție |
| Șoferi de camioane grele | Funcționari generali de birou |
| Operatori și operatori de mașini-unelte pentru prelucrarea metalelor | Vânzători în magazine |
| Asistenți medicali profesioniști | Secretari |
| Instalatori și montatori de țevi | Designeri de interior și decoratori |
| Electricieni în construcții și în domenii conexe | Jurnaliști |
| Sudori și tăietori de flăcări | Muncitori necalificaţi |
| Betoniști, finisori de beton și lucrători asimilați acestora | Șoferi de autoturisme, taxiuri și camionete |
| Muncitori în domeniul metalurgiei | Fotografi |
*Sursă: Analiza datelor transmise de birourile naționale de coordonare EURES
Context pentru tendința pieței forței de muncă din 2022
O serie de șocuri au zguduit economia europeană într-o perioadă scurtă, între 2008 și 2020. După o creștere prelungită, ca urmare a crizei financiare din 2008, economia și piața forței de muncă din Europa au suferit în 2020 o cădere abruptă, din cauza Covid-19. PIB-ul real a scăzut cu 6,1% în doar 1 an, ca urmare a blocajelor economice care au avut loc în timpul pandemiei. Ratele de inactivitate au crescut ușor în timpul pandemiei, ceea ce indică faptul că este posibil ca unele persoane să se fi retras de pe piața forței de muncă în timpul pandemiei, dar ratele de inactivitate au revenit la nivelurile anterioare pandemiei în cursul anului 2022.
Una dintre cele mai izbitoare constatări din raport este amploarea dezechilibrului actual dintre cererea și oferta de forță de muncă în Europa. Aproape 400 de ocupații diferite au fost clasificate de cel puțin o țară ca fiind deficitare, în timp ce 321 de ocupații diferite au fost identificate de cel puțin o țară ca fiind excedentare. Există 38 de ocupații specifice care sunt clasificate în raport ca fiind deficitare pe scară largă. Cele 38 de ocupații deficitare au fost dominate de trei grupe de ocupații: ocupații artizanale, ocupații din domeniul sănătății și ocupații legate de software.
Au existat 37 de ocupații specifice care au fost clasificate în raport ca fiind ocupații cu excedent larg răspândit.
În calitatea sa de Birou european de coordonare a EURES, ELA are mandatul legal de a facilita furnizarea de informații privind deficitul și surplusul de forță de muncă și, prin urmare, elaborează acest raport anual. Actualul raport (2022) depășește edițiile anterioare, prin accentul mai mare pe impactul dezechilibrelor forței de muncă din Europa asupra grupurilor vulnerabile și prin explorarea factorilor care dau naștere la dezechilibrele forței de muncă în Europa.
Analiza cantitativă se bazează pe un chestionar distribuit birourilor naționale de coordonare EURES (NCO) din toate cele 31 de țări participante la rețeaua EURES. Sursele suplimentare utilizate sunt date extrase din baza de date europeană a forței de muncă (LFS), previziunile CEDEFOP și surse de date naționale.
Analiza calitativă, care explorează contextul în care apar dezechilibrele forței de muncă, a constat într-o analiză a literaturii de specialitate axată pe cauzele dezechilibrelor forței de muncă. Informațiile au fost apoi confruntate cu constatările obținute în urma a 3 întâlniri ale grupurilor de lucru pe forţă de muncă. Un chestionar suplimentar (calitativ) a fost distribuit acestui grup de reprezentanți din cele 31 de țări, solicitând opiniile acestora cu privire la o serie de aspecte legate de dezechilibrele forței de muncă – în special impactul regionalizării și al mișcărilor transfrontaliere asupra dezechilibrelor forței de muncă.
