Pe 2 decembrie a avut loc tradiționala Conferință de Crăciun a asociației poloneze de transport și logistică TLP, care a reunește antreprenori, reprezentanți ai guvernului și ai Parlamentului European, instituții publice și parteneri ai firmelor din domeniu. Cu această ocazie s-a făcut și un rezumat al unui an plin de turbulențe economice, au fost prezentate direcțiile schimbărilor legislative și au fost omagiați cei care au contribuit în mod special la dezvoltarea transporturilor poloneze.
Președintele TLP, Maciej Wroński, a subliniat că 2025 a fost un an extrem de intens în logistică și transport, că firmele din domeniu au dovedit că pot funcționa chiar și în cele mai dificile condiții, dar și că, pentru a continua dezvoltarea, este nevoie de un cadru legislativ stabil și rațional și de o concurență corectă. Acesta a mai amintit și de modurile în care asociația a colaborat cu alte organizații ale transportatorilor rutieri și cu guvernul, datorită cărora industria a obținut câteva succese, printre care și obținerea primei forme de sprijin pentru antreprenori din istoria economiei poloneze: cofinanțarea înlocuirii tahografelor.
Nici perioada următoare nu este lipsită de provocări, printre care au fost amintite demersurile Comisiei Europene (CE) pentru finalizarea lucrărilor privind modificările în sistemul de coordonare a securității sociale, într-o formă pe care TLP o consideră nefavorabilă industriei transportului rutier, Pachetul pentru mobilitate echitabilă a muncii, care are ca scop consolidarea puterilor Autorității Europene a Muncii, reglarea (restrângerea, ar spune TLP) angajării lucrătorilor (inclusiv șoferi) din afara UE care să lucreze transfrontalier și limitarea numărului de entități implicate în lanțurile de aprovizionare și inițiativa CE privind electrificarea flotelor.
Un secretar de stat în Ministerul Infrastructurii, prezent la conferință, a amintit pe scurt inițiativele din 2025 ale acestei instituții, printre care cooperarea cu organizațiile din domeniu în ceea ce privește modificările coordonării sistemelor de securitate socială – prin blocarea adoptării soluțiilor de securitate socială nefavorabile transportatorilor și șoferilor – modificarea PNRR și alocarea a 320 de milioane de zloți polonezi (un zlot este echivalentul a circa 1,2030 lei) pentru cofinanțarea înlocuirii tahografelor (unde numai în prima zi s-au primit 4.500 de cereri), legislația care reduce costurile cu șoferii și cea care facilitează angajarea acestora și legislația care să ducă la revizuirea acordului dintre UE și Ucraina. Acesta a spus că mai sunt lucruri de făcut și că schimbările care ar putea intra în vigoare în domeniul securității sociale ar însemna o pierdere de două miliarde de zloți pentru industria poloneză de transport.
Un europarlamentar polonez, care se ocupă de câțiva ani de legislația UE în transporturi, a subliniat că, deși Europa nu va opri procesele de industriei (mai ales electrificarea), polonezii ar trebui să aibă un impact real asupra ritmului și formei acestora, astfel încât ele să fie aplicate rezonabil și să nu lovească firmele poloneze din domeniu, a căror poziție puternică în Europa este bine cunoscută. Și a cerut ca antreprenorii să îi comunice în continuare punctele lor de vedere, astfel încât argumentele pe care le prezintă la Bruxelles să fie cele mai bune.
La conferință a participat și un consilier al președintelui Karol Nawrocki, care a amintit că la Consiliul Economic va fi înființată o echipă care să se ocupe de transportul rutier și să fie un forum permanent pentru consultări cu industria.
Iar un fost ministru al Infrastructurii a atras atenția asupra contextului geopolitic și asupra rolului cheie al infrastructurii rutiere pentru competitivitatea transportatorilor polonezi și a amintit că ultimele două decenii au reprezentat un salt uriaș în investiții în Polonia, dar că provocări tot mai există. Concret, în Polonia a fost construită o rețea rutieră modernă, dar avantajul competitiv al firmelor de transport din această țară depinde și de starea infrastructurii din țările vecine. Or, în Cehia, Slovacia, Ungaria și România există porțiuni unde apar congestii, ceea ce slăbește fluxul de transport. De aceea este nevoie de voci care să pledeze pentru accelerarea investițiilor în rețeaua TEN-T, mai ales în coridorul Via Carpatia.
