Amânarea aplicării noului sistem de taxare a utilizării drumurilor până la 1 octombrie oferă o gură de oxigen companiilor de transport specializate pe distribuţie naţională, multe companii mici, cu parcuri de 1-5 autocamioane, majoritatea cu o vechime de peste 6-7 ani, neobişnuite cu rigurozitatea unui sistem de plată pe kilometru, cu folosirea unor sisteme de înregistrare la bord a rulajelor şi, mai ales, neobişnuite cu un calcul precis al costului/km. Dar cel mai important este că multe dintre firmele care fac transport naţional nu sunt în poziţia de a putea negocia cu clienţii lor includerea taxei de drum per kilometru în tariful de transport.
Tocmai de aceea aceste trei luni sunt foarte importante pentru aceşti operatori de transport să înţeleagă ce costuri vor avea pe viitor, cum îi vor afecta kilometrii pe gol şi dizlocările şi să comunice clienţilor noile preţuri de transport după 1 octombrie.
Este importantă această perioadă şi pentru CNAIR ca să îşi pună la punct toate procesele de colectare a taxei şi, mai ales, ca să comunice cum se va aplica taxa, cum pot companiile să se pregătească pentru plata taxei şi care e reţeaua exactă de drumuri pe care se va aplica taxarea pe kilometru.
TollRO – „sfârşitul tranzitului ieftin”
Penelope Laigo, director general FM Logistic România, ne-a rezumat într-un interviu publicat în revista Tranzit de iunie, însemnătatea noului model de taxare: “TollRo reprezintă cea mai semnificativă schimbare structurală a costurilor de transport din ultimii 20 de ani. Această tranziție de la o rovinietă anuală fixă la un model de cost variabil – bazat pe distanță și clasa de poluare – va genera o creștere substanțială a cheltuielilor de transport.
Consider acest moment ca fiind „sfârșitul tranzitului ieftin”. Va fi un adevărat șoc atât pentru transportatori, cât și pentru clienți. Până acum, industria a activat într-un mediu previzibil, în care motorina era principalul factor variabil. Începând din octombrie, taxele de drum nu vor mai fi fixe, ci vor depinde direct de nivelul de activitate și de specificațiile camioanelor.”
Mai mult, Penelope spune că mulţi clienți vor fi dispuși să acopere noua taxă doar la tariful corespunzător normei Euro 6. „Cu toate acestea, flota internă din România este departe de a fi modernizată în totalitate la standardele Euro 6. Acest lucru ridică o întrebare critică: cine va acoperi diferența?
Cel mai probabil, intrăm într-o perioadă dificilă de adaptare. Unele companii de transport vor da faliment pentru că nu pot susține un model de afaceri utilizând vehicule Euro 4 sau Euro 5. Altele vor investi și își vor adapta flotele pentru a rămâne competitive, însă această transformare nu se poate realiza peste noapte.
Deoarece TollRo funcționează ca o măsură punitivă, primul efect vizibil va fi, probabil, scoaterea camioanelor Euro 4 și Euro 5 de pe autostrăzi pentru a evita tarifele mai mari. Acest lucru va crea un decalaj competitiv semnificativ pe piață: vehiculele Euro 6 vor deține avantajul, în timp ce restul se vor confrunta cu costuri de operare mult mai mari. Problema de fond rămâne: câți dintre transportatorii interni au cu adevărat capitalul necesar pentru a investi în flote Euro 6?”
Directorul general al FM Logistic România explică, concret, ce înseamnă, la nivel de taxare TollRo: în prezent, o rovinietă anuală pentru un camion de 40 t costă aproximativ 1.200 -1.450 de euro. Sub regimul TollRo, pentru un camion care parcurge 100.000 km pe autostrăzile sau drumurile europene din România, costul anual va crește dramatic, ajungând la 3.000-3.500 de euro.
„În acest moment, este dificil de estimat un procent realist pentru creșterea totală a costurilor. Dincolo de cheltuielile directe de rulare, transportatorii trebuie să ia în calcul investițiile inițiale în sistemele de transmitere a datelor către CNAIR, gestionarea kilometrilor parcurși pe gol și presiunea urgentă de a moderniza flotele. Prin urmare, tarifele de transport vor crește, cel mai probabil, mai mult decât taxa în sine, deși amploarea exactă rămâne greu de anticipat”, mai avertizează Penelope Laigo.
(Puteţi citi interviul integral în revista Tranzit de iunie)
