Traficul prin punctele de trecere a frontierelor cu Ucraina și cu Republica Moldova a crescut foarte mult în ultimii doi ani din cauza războiului. În ciuda eforturilor autorităților de a gestiona situația, timpul de așteptare al camioanelor ajunge până la 9-10 zile, din cauza infrastructurilor rutiere și de control subdimensionate. Proiecte de modernizare există, inclusiv crearea de „rânduri electronice” pentru operatorii care au declarații electronice, dar implementarea acestora nu se poate face peste noapte (cel puțin la noi). Între timp, operatorii de transport cer un minim de investiții: amenajarea de parcări în apropierea punctelor de trecere a frontierelor și toalete pentru șoferi.
Cea mai mare problemă cu care se confruntă atât cărăușii moldoveni, cât și cei români care trec Prutul este timpul de așteptare la frontiera cu România, care a ajuns anul trecut la nouă-zece zile. Între Republica Moldova și România sunt în total nouă puncte de trecere a frontierei (PTF), dintre care doar șapte sunt deschise transportului rutier și doar cinci primesc și camioane.
Cel mai solicitat PTF este Leușeni-Albița I, traficul de camioane în 2023 fiind de 323.582 de vehicule, în creștere cu 65% comparativ cu 2021. Activitatea este intensă și la Leușeni-Albița II, unde în 2023 s-a derulat control coordonat pe partea română (la Albița), Serviciul Vamal și Poliția de Frontieră din Republica Moldova fiind localizați împreună cu omologii lor români.
Lipsa infrastructurii rutiere eficiente (fără autostrăzi și drumuri cu doar două benzi de circulație) reprezintă principala cauză a aglomerației din frontieră, la care se adaugă lipsa locurilor de parcare pentru camioane în special în Moldova (în fața PTF-urilor sau pe drumurile principale), precum și coordonarea ineficientă și lipsa de sincronizare între procedurile vamale.
În vederea fluidizării traficului, soluțiile de infrastructură pe termen lung vizează construcția autostrăzii A7 pe partea românească, pentru a face legătura între Iași-Ungheni și Târgu Mureș, plus construcția a cinci poduri noi (la Ungheni, Leca-Fălciu, Bărboiești-Rediul de Jos, Costești-Stânca și Leova-Bumbăta) și reconstruirea altor trei, pentru care s-au semnat acordurile interguvernamentale necesare și s-au efectuat studiile de fezabilitate (Leușeni-Albița, Cahul-Oancea și Sculeni-Sculeni).
Tot în vederea reducerii aglomerației, în iunie-iulie 2024 va fi demarat un proiect pilot la Costești-Stânca de înființare a unui rând electronic pentru camioane, pentru prioritizarea transportului care beneficiază de pre-declarații electronice. Ar fi nevoie însă și de creșterea personalului vamal și de sincronizare a procedurilor de control, pentru ca operațiunile să se deruleze mai rapid. În paralel, asociațiile patronale din România au sugerat Ministerului Transportului să creeze o aplicație în care să poată fi văzută în timp real situația din toate punctele de trecere a frontierei și să se poată face o estimare a timpului de așteptare în funcție de numărul de vehicule care au anunțat că se vor prezenta în fiecare PTF în parte, în baza numărului de înmatriculare înscris în aplicație, astfel încât șoferii să poată alege un PTF mai liber, acolo unde traseul le permite, a anunțat Augustin Hagiu, președintele Federației Operatorilor Români de Transport (FORT).
În Ucraina funcționează deja de doi ani un sistem similar, a explicat Iulian Postică, reprezentantul Asociației Internaționale a Transportatorilor Auto din Moldova (AITA). „Inițial, au fost probleme, pentru că Rândul electronic nu a fost gândit cu parcări în proximitatea PTF-urilor, iar atunci când se produceau aglomerări și coada de camioane se întindea pe drum, accesul era blocat, iar programările erau date peste cap. Pentru a funcționa corespunzător, un astfel de Rând electronic trebuie să fie corelat cu un sistem similar de partea cealaltă a frontierei, respectiv în cazul Rândului electronic la PTF cu România este necesară coordonarea cu autoritățile de la noi. S-a discutat însă și se dorește înființarea unui culoar de tranzit eficient România-Ucraina-Republica Moldova.”
Fluidizarea traficului, limitată de infrastructura subdimensionată
Traficul s-a stabilizat acum, după creșterea bruscă din 2022, determinată de izbucnirea războiului, a explicat Marius Costache, șeful Direcției Regionale Vamale Iași. Față de 2021, volumele s-au majorat însă cu 60-70% atât pe intrare, cât și pe ieșire. Vârful este la Albița, pe unde trec în medie 750 de camioane într-un interval de 24 de ore, urmată de Vama Siret, cu 600 de camioane, Sculeni și Vicovu de Sus.
Personalul vamal a crescut (cu 40% la frontiera cu Republica Moldova și cu 60% la cea cu Ucraina). De asemenea, cele trei țări au căutat soluții pentru a gestiona cât mai bine situația, motiv pentru care s-au și redeschis punctele de la Vicovu de Sus (în noiembrie 2022) și Racovăț (februarie 2023) cu Ucraina, respectiv de la Bumbăta (mai 2023), cu Repubica Moldova, pentru traficul de călători. S-a reușit astfel preluarea unei părți din traficul de călători de la vămile Siret și Albița, precum și a traficului de camioane fără încărcătură de la vama Siret la Vicovu de Sus.
Se dorește ca și alte PTF să fie extinse pentru traficul greu, dar trebuie înțeles faptul că infrastructura și drumurile de acces au fost proiectate prin raportare la valorile de trafic de acum 20-30 de ani, iar dezvoltarea este limitată. La nivelul Ministerului Transporturilor există o strategie de dezvoltare a punctelor de frontieră în special cu Ucraina, iar prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei-T (CEF) se vor finanța proiectele de modernizare a mai multor PTF. Pe de altă parte, „deși Ucraina este membră a Convenției de Tranzit Comun, aceasta nu este suficient utilizată, astfel încât timpul de prelucrare a fiecărui camion să scadă de la 25 de minute la 5. Mai exact, procedura de tranzit T1 este folosită de doar 1,6% dintre agenții economici ucraineni care intră în România și de 2,26% de către cei care ies din țara noastră. Se așteaptă ca și Republica Moldova să adere la Convenție, în vederea fluidizării traficulului”, a precizat Marius Costache. „O altă problemă este fenomenul contrabandei, care aduce mari prejudicii la bugetul de stat. Păstrarea unui nivel de control optim este foarte greu de realizat în condițiile unui trafic aglomerat, astfel încât se încearcă realizarea selecției pentru control în baza unei analize de risc. În primele patru luni ale 2024, în vămile din cadrul DRV Iași au fost încheiate 492 de procese verbale de contravenție, s-au dat amenzi în valoare de peste trei milioane de lei și s-au confiscat 626.180 de țigări de contrabandă. La frontiera cu Ucraina, principalele mărfuri reținute sunt produsele din tutun, produse alcoolice, detergenți, substanțe refrigerante, fungicide și raticide, iar la frontiera cu Republica Moldova s-au depistat și confiscat produse din tutun, băuturi alcoolice, anabolizante și cosmetice.
Autoritatea Vamală Română este în curs de achiziționare a mai multor echipamente moderne de control care să eficientizeze procedurile. Au fost instalate deja scannere performante pentru mijloace de transport la Giurgiulești și la Albița, iar altele urmează să sosească, pentru un control mult mai rapid al vehiculelor. Vor fi în total 26 de scannere, din care nouă vor fi instalate în 2024 (trei fiind deja operaționale).
Operatorii prezenți la conferință au reclamat faptul că nu s-a făcut suficient pentru fluidizarea traficului și se așteaptă mult în frontieră, nu doar către Ucraina și Republica Moldova, ci și la PTF cu Bulgaria, unde cărăușii din această țară sunt net avantajați. Dedicat pentru frontierele externe, cărăușii români au cerut să se analizeze efectuarea unui minim de investiții în parcări, chiar și artizanale, cu pietriș și câteva toalete, pentru ca șoferii care așteaptă cu zilele să treacă dintr-o parte în alta să poată avea un minim de dotări.
Controlul respectării limitelor de greutate și de dimensiuni pentru vehiculele comerciale se va digitaliza, a anunțat Nicolae Popescu, reprezentantul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) astfel încât să nu mai existe loc de interpretare și de negociere. Astfel, chiar dacă și acum se folosesc instrumente omologate, se dorește digitalizarea controlului. Sunt deja proiecte pilot implementate, dar acest lucru nu se va putea face într-o primă fază decât probabil la frontierele cu celelalte state UE, nu și cu țările extra-comunitare. O altă veste bună este aceea că există mai multă înțelegere în privința sancționării expirării rovinietei atunci când vehiculele au fost blocate în coloană la frontieră.
În același timp, este nevoie de personal suplimentar, pentru ca timpul de răspuns la toate solicitările și evenimentele să fie mai scurt. Sunt multe districte în toată țara subdimensionate ca personal și, din păcate, se găsesc greu doritori.
Proiecte de investiții la frontiera de nord-est
Silvia Pleșca, reprezentanta Biroului Regional de Cooperare Transfrontalieră Iași din cadrul Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, a anunțat faptul că sunt în derulare mai multe proiecte de investiții finanțate cu bani europeni pentru frontierele externe ale Uniunii Europene. De altfel, în perioada de finanțare 2014-2020 s-a derulat un proiect comun implementat de Autoritatea Vamală din România și de Serviciul Vamal din Republica Moldova prin care s-au reabilitat cele mai importante PTF dintre cele două țări, beneficiile vizibile fiind în special pe partea moldovenească. Totodată s-au făcut investiții în cele trei puncte principale – Albița-Leușeni, Galați-Giurgiulești și Sculeni-Sculeni – în cazul ultimului fiind alocată și cea mai mare parte a investiției. Drumurile de acces în vămi/pistele au reprezentat o prioritate, împreună cu clădirile administrative și cabinele de control. Iar o atenție deosebită a fost acordată modernizării echipamentelor, menite să ușureze munca personalului de control.
Pandemia și războiul din Ucraina au amplificat necesitatea urgentării investițiilor, în paralel cu creșterea traficului.
Transportul de marfă din Republica Moldova, în creștere susținută
Piața transporturilor rutiere de marfă din Republica Moldova a crescut susținut în ultimii ani, la sfârșitul lui 2023 fiind înregistrați 1.377 de operatori, față de 1.062 în 2022 și 738 în 2021. Dintre aceștia, aproape 40%, adică 541, au participat la repartizarea autorizațiilor CEMT 2024, cu 3.928 de camioane Euro 5 și Euro 6. De altfel, parcul auto din această țară a ajuns la 9.385 de vehicule în 2023, față de 7.977 în 2022 și 6.108 în 2021. Tot anul trecut erau atestați profesional 36.817 conducători auto.
Dezvoltarea transportului moldovenesc de mărfuri s-a realizat și în contextul creșterii exporturilor către România (de la 15% în 2011 la 35% în 2023) și către Uniunea Europeană (de la 49% în 2011 la 65,4% în 2023), în cazul UE evoluția datorându-se regimului liberalizat în domeniul transportului rutier. Pe de altă parte, au scăzut exporturile către Rusia, de la 28,2% la 3%, și către țările foste sovietice, de la 41,4% la 22% în aceeași perioadă de referință.
De remarcat și creșterea importantă a exporturilor Republicii Moldova către Ucraina în contextul războiului din țara vecină – de la 3% în 2021 la 16,6% în 2022. De altfel, în ultimii doi ani, frontiera cu România este singura cale sigură folosită pentru exporturile și importurile în/din Moldova, tranzitul care trecea prin Ucraina fiind acum redirecționat pe la noi. Practic, frontiera cu România a devenit o poartă și pentru operațiunile de tranzit ucrainene, în special către porturile de la Marea Neagră.
