Profitand de invitatia UNTRR de a participa la Expozitia Internationala „Transport. Logistica” de la Chisinau si la intalnirile dintre membrii sai si cei ai AITA (Asociatia Internationala a Transportatorilor Auto din Republica Moldova), am incercat sa descoperim si o parte din tara celor ce se considera frati ai nostri de peste Prut mai mult decat ii consideram noi pe ei. Si, desi am plecat de la Bucuresti cu idei preconcepute, tara si caldele discutii cu moldovenii in fata placintelor aburinde si a unui pahar de vin din cramele incluse in Guiness Book fie pentru lungime, in cazul Milestilor, fie pentru cele doua milioane de sticle de la Cricova, ne-au facut sa ne reconsideram parerile.
Cetatenii romani intra foarte usor in Republica Moldova. E nevoie doar de pasaport, desi, culmea ironiei, in tarile din Uniunea Europeana intram cu buletinul. Oricum e simplu fata de cat de greu intra cetatenii moldoveni in Romania, avand nevoie de viza obtinuta dupa umilirea la cozi interminabile in fata Consulatului Roman. Din Bucuresti pana la Chisinau, cu tot cu trecerea frontierei (o vama in care functionarii de ambele parti vorbesc aceeasi limba), faci circa sapte ore cu automobilul, noua cu autocarul si 13 cu trenul (existand problema diferentei de ecartament dintre Romania si Republica Moldova). Desi in Chisinau se manifesta influenta ruseasca si auzi deseori vorbindu-se in rusa in magazine, daca insisti ti se va raspunde si in dulcele grai moldovenesc, cu toata amabilitatea.
Drumuri de tara, transformate in aratura
Principalele cai de transport din Republica Moldova sunt cele feroviare (1.138 km), rutiere (12.719 km in total, din care 87%, respectiv 10.977 km, ca suprafata asfaltata) si cele aeriene (sase aeroporturi, din care unul international). Din acest total, 3.669 km alcatuiesc drumurile nationale, iar 6.834 km sunt drumuri locale, fara o calitate corespunzatoare standardelor internationale.
Drumurile publice, principala cale de transport intern, leaga orasele mari ale Moldovei. Acestea, insa, se afla intr-o stare generala proasta, cu exceptia celui dintre punctul de trecere a frontierei de la Albita pana la Chisinau, care este „ca-n palma”, poate si pentru ca este foarte putin circulat. Deplasarea pasagerilor pe teritoriul Republicii se face in cea mai mare parte prin curse regulate de autobuze si microbuze (aproximativ 17.000). Drumurile din localitatile rurale sunt extrem de accidentate, 70-80% depasind orice limita de uzura. In Republica Moldova exista zeci de sate care in loc de drum pietruit pana la strada centrala au parte de drum de camp, fara niciun fel de acoperire rigida. In schimb, anual dispar circa 50 km de drum din mediul rural, prin transformarea in aratura. Ca atare, dupa primii 15 ani de independenta a Republicii Moldova, au disparut aproximativ 350 km de drum, echivalent a mai mult de o treime din lungimea raului Prut.
Transportul aerian, preferat celui naval
Calea aerului devine o modalitate din ce in ce mai preferata de turistii straini care viziteaza tara. Companiile aeriene ale Republicii Moldova, impreuna cu cele straine, presteaza servicii de transport pasageri prin curse regulate si charter, asigurand legaturi directe cu circa 20 de destinatii, iar cu transbordari – cu majoritatea tarilor lumii. In ultimii ani s-a observat o reducere a numarului de destinatii si de curse catre tarile CSI, insa este evidenta tendinta de crestere a numarului de destinatii si servicii prestate tarilor din Europa de Vest si de Sud. Principalul aeroport al tarii este Aeroportul International Chisinau.
In Republica Moldova, raurile Nistru si Prut sunt navigabile, insa transportul naval joaca un rol prea putin important in sistemul de transport. De exemplu, in 1990, doar 317 milioane de tone-kilometru (tkm) de marfa au fost transportate pe apele interne, in comparatie cu 15.007 milioane tkm pe cai ferate si 1.637 de milioane tkm pe reteaua de drumuri. Pe Nistru se organizeaza excursii turistice spre Odessa, cu vapoare de capacitate medie (200-400 de locuri) si diferite nave rapide si salupe. Republica Moldova are acces la Dunare prin portul Giurgiulesti, unde in 2006 a fost finalizata constructia unui terminal petrolier.
Una calda, una rece…
Desi pretul benzinei (13,5-13,9 lei Md) si al motorinei (12,1-12,6 lei Md) se afla sub cel romanesc, calitatea combustibililor se pare ca lasa de dorit, neaducand astfel mari economii sau beneficii.
Transportul de marfa si de pasageri a intrat intr-un declin puternic dupa 1989. De exemplu, intre 1993 si 1994, cantitatea totala de bunuri transportate a scazut cu 31%, iar traficul de pasageri, cu 28%.
Principalele cauze pentru aceste deprecieri sunt costurile mari de transport, lipsa de combustibili si starea proasta a infrastructurii din Moldova: aproximativ 20% din reteaua rutiera publica a tarii se afla intr-o stare tehnica critica. In plus, o mare parte a retelei de transport din Republica Moldova se afla intr-o situatie neadecvata, indicatoarele rutiere lipsind total sau nefiind bine intretinute. De asemenea, infrastructura garilor si autogarilor, precum si starea tehnica a liniilor de cale ferata nu corespund standardelor europene, iar transportul fluvial nu este valorificat pe deplin.
Dupa 2000, transportul de marfa a inceput sa se dezvolte, ajungand in 2008 la cote maxime, urmate, ca pretutindeni, de o infranare cauzata de criza financiara.
Capitala, intre vechea cultura si modernism
Chisinau este un oras destul de sigur, cu oameni ospitalieri, indiferent de perceptiile create in Romania. Impartit in doua de raul Bic si cu aproape 800.000 de locuitori, dar neoficial peste un milion, Chisinaul este cel de-al doilea oras cu populatie romaneasca din lume.
Daca mergi in Chisinau, vei ramane surprins de cat de mult se construieste. Apar blocuri de locuinte, dar mai ales centre de afaceri si hoteluri. Iar constructorii au materialele si utilajele la indemana, existand o strada de circa 1 km lungime intesata de o parte si de alta de camioane incarcate cu pietris, nisip, caramizi si alte materiale, gata pregatite de negocieri si de mers pe santiere.
Taxiurile sunt foarte ieftine, cam la jumatate de pret fata de Bucuresti, si nu se lasa bacsis. Un drum mediu costa intre 20 si 30 de lei Md, iar unul mare, de la un capat la altul al orasului, nu are cum sa depaseasca 60 de lei Md (paritatea intre leul romanesc nou si cel moldovenesc este de 1 la 4). In plus, nu numai soferii de taxi, dar nici ceilalti din trafic nu forteaza niciodata culoarea galbena a semaforului.
