Transportul feroviar de călători a avut o evoluție pozitivă în 2023 comparativ cu anul precedent, în ciuda întârzierilor frecvente și a trenurilor vechi, în care vara este cald, iar iarna, frig. Prețul biletelor este însă accesibil, grație subvențiilor oferite operatorilor feroviari, inclusiv celor privați. În plus, mai multe categorii de călători beneficiază de gratuitate sau de reduceri, cum ar fi studenții, care plătesc doar 10% din preț la toate categoriile de trenuri, diferența fiind acoperită de stat. Cum transportul feroviar este un domeniu economic strategic la nivel național, mai multe proiecte de investiții (inclusiv cu finanțare europeană) sunt în derulare, astfel că în viitor vom vedea mai multe trenuri noi, iar viteza de deplasare va crește. E lesne de înțeles că pentru transportul rutier de pasageri concurența din partea feroviarului va fi tot mai puternică.
Cinci operatori privați de transport feroviar de pasageri plus CFR Călători SA activează pe piața românească de profil, compania de stat având în continuare cea mai mare pondere a traseelor, dar și a cotei de piață pentru indicatorul tren-km, de aproape 75% pentru amândouă (în ceea ce privește traseele, dintr-un total de 417 în toată țara).
La momentul actual, există două modalități concomitente de acces la piața de transport feroviar de călători. Prima este cea de tranziție de la o piață cu atribuire directă la una concurențială. În acest sens, toți cei șase operatori de transport feroviar de călători au în derulare câte un contract de servicii publice (CSP), aprobate prin HG nr. 1.453/2022 și care sunt valabile până în decembrie 2032. A doua modalitate este cea concurențială, prin scoaterea la licitație a unor pachete de rute de circulație (trasee) ce vor fi deservite de material rulant nou, achiziționat de către Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) și pus la dispoziția operatorului declarat câștigător al contractului de servicii publice atribuit competitiv. Până în momentul actual au fost organizate 3 proceduri competitive prin Bursa Română de Mărfuri, dintre care doar una s-a concretizat prin desemnarea unui câștigător, respectiv CFR Călători SA, contractul de servicii publice fiind aprobat prin HG nr.1328/2023. Celelalte două licitații au fost anulate.
Principala cerință de delimitare între ofertanți este prețul cel mai mic al compensației necesare prestării serviciilor stipulate în caietul de sarcini, exprimat în lei/tren-km. Principalele dotări materiale și garanții financiare pe care operatorul feroviar trebuie să le disponibilizeze la prestarea contractului licitat sunt spații de remizare, material rulant de înlocuire cu o vechime de cel mult 20 de ani, pe perioada indisponibilizării materialului rulant nou achiziționat de către ARF, precum și o garanție de bună execuție de 10% din valoarea sprijinului public total (compensația la care se adaugă facilitățile de călătorie oferite persoanelor protejate social, conform legii).
Contractele de servicii publice atribuite direct sunt valabile zece ani, în timp ce pentru atribuțiile competitive pot fi diferite perioade de derulare. Spre exemplu, ultimul contract încheiat cu CFR Călători, care urmează să se operaționalizeze odată cu asigurarea de către furnizorul Alstom a disponibilității materialului rulant, e valabil până în decembrie 2028. Potrivit unui răspuns oficial primit din partea Ministerului Transporturilor, Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători se supune acelorași condiții de atribuire a contractelor ca toți ceilalți operatori. ARF monitorizează realizarea obligațiilor de serviciu public asumate de fiecare operator feroviar în parte prin urmărirea indicatorilor cantitativi, calitativi, de eficiență, de performanță și de investiții (în total 17 indicatori) și poate aplica penalități/bonusuri după caz, conform Anexei 6 din contract.
Transportul feroviar = serviciu de interes public general
În ceea ce privește plata subvenției pentru susținerea transportului feroviar, în conformitate cu prevederile OUG nr. 57/2019, acest serviciu public face parte din categoria serviciilor de interes economic general furnizate direct de către o autoritate a administrației publice sau, după caz, de către organisme prestatoare de servicii publice, sub monitorizarea și controlul autorității competente. Analiza costurilor de operare și veniturilor operatorilor se efectuează în baza prevederilor OMTI nr. 1711 și 1712/2023, respectiv nr. 737 și 738/2024, care includ metodologii de monitorizare a veniturilor reale și a cheltuielilor eligibile realizate în raport cu estimările inițiale, toate efectuate pentru fiecare operator de transport feroviar în parte, pe rută de circulație și categorie de trenuri.
În conformitate cu legislația europenă și națională – regulamentul european 1370/2007 și OG 12/1998 – Statul român, prin autoritatea competentă, acoperă diferența dintre costurile de operare ale operatorilor feroviari și cheltuielile eligibile ale acestora, astfel încât să fie evitată compensarea în exces. În prezent, ARF are în curs de derulare un contract de audit tehnico-economic al obligațiilor de serviciu public asumate de operatori prin contractele aflate în vigoare, scopul fiind de a îmbunătăți calitatea serviciilor și eficiența costurilor.
MT a evitat să dea un punct de vedere cu privire la condițiile concurențiale corecte sau nu dintre transportul rutier și cel feroviar pentru anumite categorii de pasageri, care sunt încurajați astfel să aleagă trenul. Cert este că volumele pe feroviar au crescut net anul trecut față de 2022, iar programele europene accesate de România vor permite îmbunătățirea calității transportului cu trenul pe viitor.
Investiții în material rulant și infrastructură feroviară
ARF are calitatea de Beneficiar în mai multe programe cu finanțare europeană – Programul Transport 2021-2027, Planul Național de Redresare și Reziliență al României și Fondul pentru modernizare – pentru investiții în material rulant nou, special pentru transportul de călători. Pe lângă fondurile europene nerambursabile se vor aloca bani și de la bugetul de stat.
Vorbim în total de achiziția unei flote consistente de rame electrice inter-regionale și regionale (plus servicii de mentenanță), locomotive electrice, capabile să atingă viteza de 160 km/oră, și automotoare în tracțiune electrică pe bază de pile de combustie pe hidrogen. Se dorește, de asemenea, modernizarea a 55 de locomotive electrice pentru trenurile de călători, conversia a 20 de locomotive diesel hidraulice de manevră în locomotive electrice cu acumulatori și modernizarea a 139 de vagoane de călători.
Investițiile bugetare pentru modernizarea infrastructurii feroviare vizează reabilitarea mai multor linii de cale ferată în toate zonele țării, cu o lungime totală de peste 900 km, în vederea creșterii vitezei de deplasare. În prezent viteza medie tehnică pe rețeaua feroviară din România este de 69,97 km/oră. Separat sunt bugetate și alte obiective de investiții, aflate în etapa de elaborare a studiului de fezabilitate și/sau a proiectului tehnic, dar și investiții în modernizarea a 124 de gări în cadrul programelor de modernizare/reabilitare, care au termen de finalizare în 2024-2027. Un nou lot de stații vor fi modernizate în cadrul următoarelor tronsoane de cale ferată ce vor fi reabilitate prin programele de finanțare din fonduri europene, în corelare cu aprobarea de către Comisia Europeană a cererilor de finanțare.
În concluzie, feroviarul este pe o linie ascendentă, fiind puternic finanțat de UE, la fel ca transportul public urban, unde se investește masiv în vehicule cu zero emisii. Transportul rutier privat județean și interjudețean a apărut după Revoluție ca o alternativă mai rapidă și mai comodă la cel feroviar, operatorii exploatând cererea din piață și urmându-și clienții acolo unde au ei nevoie. Este limpede însă că pe anumite relații trenul câștigă teren, în special datorită subvențiilor, astfel că alternativa este clară, iar mulți transportatori deja s-au reorientat spre alte linii de business mai profitabile.
