Decizia de a renunța la flota proprie chiar înainte de pandemia de Covid-19 a plasat Quehenberger printre operatorii logistici de top din România din punct de vedere al profitului, și acolo a fost și în 2023, în ciuda unei scăderi față de anul anterior, de la 5,28 la 4,40 de milioane de euro. 2023 a fost mai slab decât 2022 din punct de vedere al volumelor pentru toți clienții companiei, indiferent de industria în care activează, iar în cazul unora dintre ei minusul a fost chiar de 35-40%. În aceste condiții, o cifră de afaceri cu 9% mai mică, de 73,66, față de 81,30 de milioane de euro în 2022, este considerată un rezultat bun pentru Quehenberger, și nu ar fi putut fi obținută dacă nu ar fi fost adăugați în portofoliu un client mare și câțiva mai mici.
Mai trebuie subliniat și faptul că rezultatele aparent modeste din 2023 vin după o creștere substanțială în 2022, „dar, chiar și așa, având în vedere faptul că nu am pierdut clienți importanți în 2023, nu ne așteptam să scădem”, explică Alexandru Catană, CEO Quehenberger Logistics România, Ucraina și Bulgaria. „Deoarece ne propunem să creștem în fiecare an, chiar dacă nu fulminant. 2023 însă a fost mai dificil decât ne-am așteptat și nu numai cifra de afaceri a scăzut, ci și marja de profit, de la 6,5% la 6%, și profitul total, de la 5,3 la 4,4 milioane de euro. Nu a fost un an rău, doar că nu a fost atât de bun cât ne așteptam, din cauza războiului din Ucraina și a politicului, care a «amenințat» mediul de afaceri cu modificări de taxe. Nici 2024 nu va fi ușor, deși pe fondul alegerilor piața s-ar putea dezgheța. Dar în 2025 mă aștept să crească taxele și să fie, din nou, extrem de greu.”
Principalul motor al creșterii substanțiale a volumelor din 2022 a fost comerțul online, care a beneficiat de ceea ce reprezentantul Quehenberger numește „sentimentul de eliberare de după pandemie”: oamenii au cheltuit mai puțin în 2020 și 2021 din cauza restricțiilor și a incertitudinilor și astfel au acumulat resurse, iar în 2022 aproape că au cheltuit cât în doi ani, deoarece au putut din nou să călătorească, să meargă la restaurante, la cumpărături etc.
În 2023 însă volumele de comerț electronic au scăzut, parțial din cauza situației economice și a puterii mai mici de cumpărare, parțial din cauza revenirii retailului tradițional.
Volume mai mici pentru toți clienții, indiferent de industrie
Alexandru Catană subliniază faptul că este dificil să-ți dai seama de dimensiunea reală a scăderii dacă firmele se referă la indicatorii financiari din 2023 și nu la volumele de vânzări, deoarece, din cauza inflației și a costurilor mai mari, prețurile produselor și tarifele serviciilor au crescut uneori și cu 35%. „Deci, dacă raportează cifre de afaceri mai mari decât în 2022, ele nu se datorează creșterii volumelor, ci indexării prețurilor. Volumele au fost mult mai mici pentru toate firmele, din toate industriile, și operatorii logistici văd asta clar deoarece lucrează cu produse la bucată. Dacă noi am câștigat câțiva clienți, și tot am avut o scădere, vedem și mai bine dimensiunea scăderii față de 2022.”
Volumele Quehenberger pentru clienții din industria fashion au fost semnificativ mai mici decât în 2022. Și la fel și cele din construcții/DiY, unde Alexandru Catană vede două cauze principale: faptul că oamenii au investit în perioada pandemiei în amenajări interioare și exterioare, deci nu mai fac asta o vreme, și scăderea numărului de tranzacții imobiliare.
Compania lucrează și pentru producători de piese de schimb auto, dar nu în mare măsură, și, deși producția și vânzările de autovehicule din România au crescut, exportul de componente a fost în scădere.
Printre clienții noi din 2023 se numără o companie importantă din industria modei, care a mutat în România niște depozite regionale și pentru care Quehenberger și-a extins una dintre clădiri. „Este posibil ca volumele acestui client să fi fost mai mari decât în 2022, dar numai datorită creșterii numărului de magazine din România. Altfel, ar fi avut tot scăderi.”
Trei ani grei pentru România, dar perspective bune pe termen mediu
Quehenberger este prezentă în București, Constanța, Oradea, Cluj-Napoca și Timișoara și vrea să acopere întreaga țară, „dar trebuie să fie și contextul economic de așa natură, să permită dezvoltarea”.
Compania dispune de circa 275.000 m2 de depozite în diverse locații, din care 65-70% în jurul Bucureștiului, iar cea mai mare suprafață, de circa 150.000 m2, este pe A1 la km 23. „Eu aș prefera să avem doar două centre logistice, dintre care unul în vestul Capitalei, care face parte din coridorul 4 pan-european, pe unde vin cele mai multe mărfuri, deoarece principalele schimburi comerciale ale României sunt cu țări europene, iar 40% din consumul total al țării este în București. Chiar și pentru mărfurile care vin din Constanța vestul Capitalei este cea mai bună zonă unde să ai un parc logistic, iar când activitatea din port va crește comerțul majoritar va fi tot cu Europa de Vest. În plus, disponibilitatea forței de muncă este și ea mare în vestul Capitalei, ceea ce este un alt aspect important, câtă vreme în România oamenii «costă» încă mai puțin decât transportul mărfurilor. Clienții inițial nu au fost de acord să avem puține locații, dar în ultimul timp au fost mai receptivi la asta, mai ales când văd că nu se pot transfera angajați dintr-un depozit în altul din cauza distanțelor.”
Suprafața totală de depozitare a Quehenberger a crescut anul trecut cu 20.000-30.000 m2, datorită clienților noi sau mutării la București a centrelor regionale ale unor companii. Altfel, din cauza scăderii consumului, toți clienții sunt mai atenți, comandă mai puțin din Asia – deși prețurile produselor au scăzut mult în ultimul timp – deci nu au nevoie de spații mai mari de stocare. „Piața nu mai are putere și cred că nici în prima jumătate a lui 2024 nu se va produce o dezmorțire. Vor începe să scadă dobânzile de referință, sentimentul mediului de afaceri se va îmbunătăți, mai ales că politicienii au anunțat că nu modifică taxele în 2024, poate va fi o injecție de capital pe piață prin creșteri de salarii ca urmare a protestelor, dar nu mă aștept să se schimbe spectaculos situația. Va fi o creștere relativă de câteva luni și apoi în 2025 un recul major – deși sper să mă înșel. Deci în total vor fi trei ani grei, 2023-2025, însă pe termen lung, datorită intrării în spațiul Schengen, România va câștiga, deoarece sistemele logistice se vor reconfigura după ce intră Portul Constanța în Schengen și vom lua din volumele deservite acum de porturile Poznan, Koper, Hamburg și Rotterdam, și vom face distribuție în Europa Centrală și de Sud.”
Iar Quehenberger, deși nu are transportul maritim printre activitățile de bază, va beneficia de faptul că aceste mărfuri vor fi stocate și procesate în România pentru a fi vândute pe piața locală sau în țările din apropiere.
În plus, în opinia lui Alexandru Catană, România ar putea beneficia mult de ceea ce se numește mai nou „friendshoring”, de faptul că în confruntările geo-politice actuale este „de partea bună a baricadei”.
Deocamdată însă, pe fondul războiului din Ucraina, mulți operatori maritimi ezită să folosească Portul Constanța, în special din cauza costurilor mai mari cu asigurările și pentru că nu vor să se întâmple ceva cu navele lor, „nu din cauza capacității reduse, timpului mare de operare sau traficului de cereale din Ucraina”.
Eficientizarea, sigura soluție când volumele scad și costurile cresc
Cea mai mare creștere de costuri din 2023 pentru Quehenberger a fost cea cu salariile, „care este normală, dată fiind inflația de aproape 25% din ultimii doi ani. Dar când asta se întâmplă prin intervenția arbitrară a politicului este neplăcut.”
Și chiriile au crescut în ultimul timp, iar de ieftinit s-au ieftinit energia electrică și motorina – care însă nu a dus la scăderea prețurilor de transport, așa cum subliniază reprezentantul Quehenberger, deși clienții solicită tarife mai mici pe fondul ieftinirii combustibilului.
De aceea, mai ales când beneficiarilor serviciilor le scad vânzările, ei refuză să plătească mai mult și operatorul logistic își asumă o parte din scumpiri, încercând în paralel să eficientizeze cât mai mult diferite activități. De exemplu, dacă scad volumele, încarcă din mai multe locații în aceeași mașină, uneori chiar marfă de la mai mulți clienți, și de comun acord cu aceștia decalează orele de livrare. „Nu putem oferi aceleași servicii pentru volume de marfă mult mai mici decât până acum, decât crescând costurile. Or, nimeni nu vrea să plătească mai mult dacă vinde mai puțin.”
Instabilitatea economică reduce fluctuația de personal
În opinia managerului Quehenberger, recesiunea a adus măcar un avantaj: s-a redus fluctuația de personal, mai ales în companiile stabile. „În continuare pierdem 10-15% dintre angajați, dar procentul este mai mic decât în anii trecuți, în special pentru pozițiile de bază.”
Compania apelează în continuare la leasing de personal, dar într-o măsură mult mai mică, din cauza scăderii cifrei de afaceri. Și, la nevoie – dar numai în cadrul aceluiași parc logistic, altfel s-ar pierde mult timp cu transportul – se pot transfera angajați dintr-un centru în altul.
În depozite încă lucrează câțiva ucraineni, pe care Alexandru Catană îi consideră mult mai calificați decât asiaticii, „și, la fel ca asiaticii, mai serioși decât românii”.
O problemă mai mare cu forța de muncă este la locația din Cluj, unde Alexandru Catană crede că va predomina importul de angajați.
Echipa proprie de IT scade costurile și mai ales crește rapiditatea
Managerul Quehenberger crede că unul dintre principalele avantaje competitive ale companiei este acela că are propriul departament de IT, ceea ce scade costurile și mai ales crește rapiditatea implementării de noi softuri și funcții. Sistemul de gestiune a mărfurilor în depozite (WMS) folosit este deci dezvoltat local, de o echipă formată din 7-8 ingineri români, iar datorită avantajelor pe care le aduce va deveni în curând o soluție la nivel de grup.
Posibilitatea de a adăuga repede funcții noi este importantă deoarece 60-70% din configurația softului este standard, dar în afară de aceasta fiecare client are propriile solicitări, referitoare la cum să fie realizate rapoartele și transmise datele. „Având echipă proprie de IT, putem pune în practică orice proiect într-un timp record, la care alte companii de logistică nici nu visează, și când ajungem la etapa de go live facem rapid ajustările necesare.”
În ceea ce privește automatizările, ele nu sunt deocamdată complexe în cazul Quehenberger – „cele complexe sunt scumpe și ar necesita contracte pe durate mult mai întinse decât cele standard de 3-5 ani, pe care clienții le evită” – ci presupun soluții de picking, sortare, transfer pe liniile de livrări, ambalare ș.a., deja considerate de bază pe această piață și care au costuri pe care beneficiarii le pot accepta. „Deocamdată nici nu avem în plan să cumpărăm ceva mai sofisticat, deoarece nu mai sunt resurse financiare pentru asta – așa cum nu mai sunt nici pentru Sustenabilitate și Riscuri Climatice sau Logistică Verde – câtă vreme clienții nu mai au vânzări și sunt preocupați mai ales de supraviețuire și de folosirea cât mai judicioasă a banilor. De aceea deocamdată nu cumpărăm nici camioane electrice, deși avem un client interesat de ele. Și cred că nici în țările din vest nu sunt multe: nici nu poate suporta piața un astfel de cost, nici nu există infrastructura de alimentare necesară.”
Impactul preluării de către Geis nu este încă vizibil în România
În mai 2023, Geis a preluat pachetul majoritar al Quehenberger Logistics, astfel că „acum beneficiem de ce este mai bun în ambele companii, așa cum spune și sloganul nostru, «Best of both»”.
Există țări în care erau prezenți ambii operatori, și acolo cooperarea este mult mai rapidă, și țări unde este prezent fie numai Geis, fie numai Quehenberger – iar România este, alături de Bulgaria și Croația, în această ultimă categorie, „deci deocamdată noi lucrăm ca înainte și analizăm cum putem colabora și cum ne putem folosi sinergiile. Oricum contractul a fost semnat astfel încât fiecare companie să-și păstreze identitatea, nu există planuri ca Geis să absoarbă Quehenberger, mai ales că marca noastră este puternică și bine poziționată pe piață și nu vor să piardă aceste avantaje. Deci, deși în unele țări integrarea se va face rapid, în România achiziția nu va avea impact anul acesta și anul viitor.”
Filiala din Republica Moldova a Quehenberger a fost vândută acum câțiva ani și deocamdată nu există alte planuri pentru țara vecină, iar cea din Ucraina „supraviețuiește”, în sensul că există volume, dar mai mici decât în anii anteriori, mai ales pentru bunuri umanitare și militare. În ceea ce privește piața din Bulgaria, aceasta este stabilă, la nivelul din 2022 – deși mai mică decât cea din România – „deoarece politicienii nu au agresat mediul de afaceri ca la noi. În Bulgaria facem și expediții, și contract logistics, deși nu la nivelul din România, și lucrăm pentru clienți puternici, unii pe care îi avem și la noi – deoarece în special multinaționalele văd cele două țări la pachet – alții doar acolo.”
