Asa cum am scris intr-unul din numerele anterioare ale revistei, in cadrul Programului Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii exista o posibilitate de finantare pentru investitii mari, de pana la 1,5 milioane de euro nerambursabili, reprezentand maximum 70% din total pentru firmele mici si 60% pentru cele mijlocii si cu 10% mai putin pentru Bucuresti si Ilfov. Iar companiilor mari li se ofera posibilitatea de a dezvolta investitii de pana la cinci milioane de euro nerambursabili, reprezentand 50% din total. Pentru ca interesul fata de acest subiect este foarte mare, dar si pentru ca de curand i s-a aprobat dosarul pentru finantarea din fonduri europene a 70% dintr-o investitie de trei milioane de euro intr-un centru multifunctional de dezvoltare a afacerilor, am stat de vorba luna trecuta cu Ion Lixandru, directorul general Camion Logistic.
Am aflat, astfel, posibile motive pentru care firmele din Romania nu se inghesuie sa realizeze astfel de investitii, am vazut care sunt etapele din derularea proiectului, dar, mai ales, am descoperit cu surprindere ca, pana si in cazul fondurilor europene, cu un dosar deja aprobat, exista riscul de a nu primi, totusi, banii respectivi. De aceea, cel mai important sfat pentru cei care decid sa aplice este sa nu conceapa un proiect numai de dragul finantarii comunitare, ci sa-l faca viabil pentru ei insisi si sa considere fondul ca o societate care ii crediteaza – altfel risca sa piarda timp, munca si bani.
Programul permite realizarea unei constructii modulare, multifunctionale, care sa includa corpuri administrative, zona de logistica, parc industrial, cu toate utilitatile si sisteme de securitate sau managementul incintei cu dispozitive informatice.
Firmele producatoare – si nu numai – isi pot acoperi astfel toate necesitatile: zone de depozitare a materiilor prime si a produselor finite, zone de productie dotate corespunzator, acces la drumuri, cai ferate sau navale, sali de training pentru personalul administrativ, birouri etc.
Programul, valabil din 2008, este, asa cum declara Christian Fotache, consultant in cadrul firmei Raff Consult, unul dintre cele mai bune din Romania din ultimii 10 ani. Regiunile din nord-est si centru au consumat deja intreaga suma disponibila, dar apelul nu a fost inchis, ci se mai pot depune dosare in celelalte sase zone.
Solicitantii trebuie sa fi parcurs cel putin un an fiscal intreg pe plus, sa nu fie firme mari si sa nu fie unici locatori ai cladirii realizate pe baza fondurilor, ci sa inchirieze o parte din spatiu. Si, asa cum prevede grila de punctaj, e de preferat ca inchirierea sa se faca unor societati mici si mijlocii – pot fi si companii mari, dar nu in procent dominant.
Romanii sunt inca neincrezatori
In ciuda faptului ca reprezinta una dintre cele mai bune afaceri care s-ar putea incheia in prezent, cand se pune mai mult problema supravietuirii decat a profitului sau a dezvoltarii, proiectele pentru care sa se obtina fonduri europene nu sunt foarte numeroase in Romania. Se stie si din anii trecuti ca tara noastra are una dintre cele mai mici rate de absorbtie a banilor comunitari dintre statele membre UE, si se pare ca situatia nu s-a schimbat foarte mult in ultimul an.
Unul dintre motivele pentru care firmele sunt reticente este, asa cum declara Ion Lixandru, faptul ca, in cazul unui proiect de trei milioane de euro cu 70% finantare europeana, aportul firmei este de aproape un milion de euro net, in plus trebuind acoperita si expunerea pe aproape doi ani, de aproape trei milioane de euro. Asta pentru ca, reamintim, societatile carora li s-a aprobat dosarul pentru fondurile europene trebuie sa faca prima plata pentru constructor si apoi, pe baza documentelor de receptie a lucrarii si a girului autoritatii care reprezinta programul operational regional si al administratiilor fiscale, se intocmeste factura, iar banii investiti sunt returnati in termen de 60 de zile. Intre timp lucrarile continua, tot pe cheltuiala firmei.
O alta motivatie a reticentei romanilor fata de proiectele cu fonduri europene o constituie, in opinia lui Ion Lixandru, faptul ca exista riscul de a nu primi banii chiar daca initial dosarul a fost aprobat. Deoarece este nevoie in continuare de aprobari si exista riscul ca factorii de decizie respectivi sa nu semneze. In plus, 13,2% din valoarea proiectului vine de la statul roman, care risca sa ramana fara bani.
Nu trebuie sa uitam perceptia romaneasca potrivit careia, pentru a primi acesti bani, este nevoie de spaga, perceptie care sporeste neincrederea in posibilitatea de a accesa fonduri europene.
Fondurile sunt binevenite, desi Statul pune piedici dezvoltarii
Cu tot optimismul care-l caracterizeaza, Ion Lixandru este totusi de parere ca in prezent nu e avantajos sa faci investitii, deoarece „nu avem o politica pe termen mediu si lung si suntem dependenti de niste autoritati ineficiente si slab pregatite“.
Totusi, banii se pierd daca nu sunt atrasi, iar proiectele realizate pe baza de fonduri europene reprezinta una dintre putinele sanse de dezvoltare din prezent – mai ales daca firmele respective aveau oricum de gand sa faca o astfel de investitie, cum a fost cazul Camion Logistic. Iar prin realizarea mai multor proiecte de acest tip in diverse zone se fac conexiuni de afaceri, se uniformizeaza dezvoltarea economica si apare un echilibru social si financiar prin faptul ca nu se mai concentreaza multi bani intr-o singura zona.
Pe de alta parte, trebuie sa fie si de lucru. Centrul din Bolintin pentru care Camion Logistic a obtinut fonduri europene se adreseaza industriei si, „daca industria functioneaza, va functiona si el. Deocamdata, daca vorbim de transport, basculantele, care produc si valoare, stau. Mai bine merg camioanele pentru marfuri generale sau alimente. Si nu pot acoperi investitia intr-un service cu 18 posturi de lucru daca iarna, cand numai costurile de incalzire sunt foarte mari, vin in atelier doua camioane.“
Centrul din Bolintin ar fi existat si fara banii europeni
Camion Logistic a achizitionat terenul din Bolintin in 2007 (2,4 ha) si 2008 (inca 1 ha plus 5.500 m2) si a inceput sa dezvolte, din resurse proprii, un complex care sa ofere servicii auto grupate in jurul trailerelor.
Pana in prezent au fost investiti circa 1,9 milioane de euro in teren, utilitati, drum, energie electrica, retea de gaze, evacuarea apei pluviale si amenajarea parcarii de 24.000 m2 pentru camioane grele si a platformei betonate de incercare.
Investitiile de pana acum sunt trecute in valoarea proiectului, dar nu sunt eligibile, cu decontare europeana, urmand sa fie rambursati doar bani din lucrarile ulterioare aprobarii dosarului.
Una dintre firmele care au inchiriat spatiu aici este Volvo Finance, cel mai mare vanzator de camioane rulate din Romania. „Nu lucrez la capacitate, dar tot am castigat ceva“, declara Ion Lixandru, care adauga faptul ca investitia in acest centru nu s-a oprit deloc, anul trecut fiind efectuate lucrari pentru imbunatatirea terenului unde va fi service-ul.
Astfel, cand a aparut oportunitatea de a obtine fonduri europene, proiectul era deja aprobat si avea autorizatiile necesare pentru inceperea investitiei. Estimarea initiala era ca centrul din Bolintin va necesita 5,5 milioane de euro (valoare neta, fara dobanzi), iar aceasta se mentine si in prezent.
Documentatie stufoasa
Camion Logistic a inceput contractarea fondurilor europene in 2009, cu intocmirea cererii si depunerea documentatiei pentru avizare. In acest scop a existat o colaborare cu o firma specializata, „dar se poate si pe cont propriu. Noi am avut la UNTRR, acum 2-3 ani, o sectiune de pregatire pentru atragerea fondurilor europene. Din pacate insa, neseriozitatea oficialilor nostri a facut ca aceste cunostinte sa nu fie puse in practica.“
Pregatirea documentatiei nu a durat mult, pentru ca firma avea deja proiectul final cand a initiat bazele de contractare, si nu a trebuit decat sa-i aduca modificari de forma, astfel incat asezarea in pagina si cuprinsul sa respecte modelul folosit in UE. „Dar nu am umblat la cifre sau la structuri. Poate si de asta proiectul a avut succes si aplicatie rapida, pentru ca a fost facut de cineva care avea deja un astfel de centru, ce-si dovedise utilitatea. Nimic din proiect nu e anormal sau extravagant, totul are un flux de asezare si de utilitate, iar zona este foarte buna pentru vehicule comerciale. Nu am vazut nicaieri in Europa o asemenea concentrare de firme din domeniu ca pe A1, intre km 11 si 23, unde sunt cel putin 10 producatori de talie mondiala, mai ales de autovehicule, dar si de trailere si autobuze/autocare“, explica directorul general Camion Logistic.
La dosar au fost atasate toate piesele desenate, toate studiile facute si toate avizarile, care au fost trimise la Calarasi, la Agentia pentru Dezvoltare Regionala, iar in urma cerintelor de completare s-a ajuns la prezentarea finala de peste 2.000 de pagini.
Dosarul trebuie sa contina si un plan de afaceri care sa prevada asezarea proiectului, functiunile si aplicatiile sale, estimari pe cinci ani. Una dintre conditiile impuse in cazul unui proiect de tipul celui din Bolintin este sa atraga cinci firme mici si mijlocii care sa inchirieze spatiu aici si sa aduca un plus de 70 de angajati si profitabilitate in zona. Este, de altfel, ratiunea principala pentru care se aloca fondurile europene, iar Bolintinul va castiga peste 30.000 de euro/an din taxe locale daca se va realiza proiectul Camion Logistic.
Criterii care aduc puncte la dosar
Dupa ce intreaga documentatie a fost agreata de toti factorii de decizie, cate doi reprezentanti ai Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului si Agentiei pentru Dezvoltare Regionala au facut o vizita la fata locului si au declarat ca, pentru Muntenia Sud, este un proiect de referinta. Astfel ca, din cele sapte proiecte mari pentru care s-a depus dosar in aceasta zona, doar el a trecut, obtinand 5,28 puncte din 6, datorita soliditatii companiei (care are capital de peste un milion de euro), profitabilitatii continue inca de la infiintare, proiectului bine facut, care functioneaza deja, zonei care necesita investitii si faptului ca totul a fost completat ca la carte. A contat si faptul ca si propunerea financiara a fost corecta, cu preturi reale. Asta pentru ca „dupa terminarea proiectului, colegii mei l-au trimis la evaluare la doua companii mari din zone limitrofe Capitalei, si am facut o medie intre estimarile lor si calculul nostru, pe care am amendat-o cu diferenta de curs – contractul este in lei si se lucreaza cu 4,29 lei pentru un euro, valoarea din primavara lui 2009.“
Cu adevarat multifunctional
Centrul multifunctional de dezvoltare a afacerilor de la Bolintin este construit in jurul trailerelor, dar poate gazdui firme care desfasoara activitati de service auto, vanzare de vehicule, asigurari, interventii, decontare de accidente, leasing, la care se adauga intretinerea complexului sau IT care sa sprijine cu tehnologie functionarea celorlalte societati. In plus, aici exista si spatiu de productie (carosare sau montare de macarale pe autosasiu, domenii in care Carovan, firma la care Ion Lixandru este actionar, are deja o experienta indelungata), deoarece o suprafata de 1.000 m2 a fost gandita cu doua poduri de mare capacitate (8 t). Astfel se pot aduce kituri din Germania pana la Giurgiu pe Dunare si de acolo 70 km pe autostrada pana la centru. In plus, parcarea poate fi inchiriata unor firme de transport.
Service-ul va avea 18 puncte de lucru pentru ansambluri autotractor+semiremorca, magazie centrala de 1.200 m2 pe doua niveluri, 1.500 m2 de birouri cu parter si trei niveluri, spatiu pentru personalul auxiliar si platforma de 3 ha amenajata pentru parcare.
Licitatiile, o etapa foarte sensibila
Urmatorul pas in desfasurarea proiectului e constructia propriu-zisa, iar pentru asta trebuie organizata licitatie, „cu toate masurile de precautie care sa-mi confirme ca echipamentele – de incalzire si recirculare a aerului sau cele auxiliare – sunt de buna calitate si nu vor fi probleme 5-7 ani, ca centralele termice sunt economice, verzi, apartin unui producator recunoscut si beneficiaza de service si interventii in garantie etc. Iar colegii mei pregatesc acum conditiile tehnice pe care sa le insereze in proiect.“
Precautia este necesara si din cauza ca „am semnat acte de natura penala“, iar una dintre prevederile din contract, cea referitoare la conflictul de interese, este destul de ambigua si de interpretabila: „In intelesul acestui contract, conflict de interese reprezinta orice situatie care are sau poate avea ca efect compromiterea executarii acestui contract de catre parti in mod obiectiv si impartial. Astfel de situatii pot aparea ca rezultat al intereselor economice, afinitatilor politice sau nationale, legaturilor de familie sau emotionale sau al altor legaturi si interese comune. (…) Partile se obliga sa intreprinda toate diligentele necesare pentru a evita orice conflict de interese si sa se informeze reciproc in maximum cinci zile de la luarea la cunostinta in legatura cu orice situatie care da nastere sau poate da nastere la un astfel de conflict.“ In caz contrar contractul se reziliaza in cinci zile si firma care a obtinut fondurile europene trebuie sa le restituie. Principalul criteriu de care Camion Logistic tine cont in intocmirea caietelor de sarcini este calitatea materialelor si echipamentelor, desi pretul este si el un factor foarte important. Executia propriu-zisa dureaza 18 luni, iar predarea-primirea, trei, astfel incat „pe 28 aprilie 2012 trebuie sa am totul la cheie si banii incasati. Acestia vor veni in patru transe, si pana atunci incerc sa obtin credite bancare pentru alte proiecte: finantare fonduri europene, rulaj 2-3 luni, finantare a TVA pana se incheie socotelile cu bugetul de stat si finantare sursa proprie pe 5-6 ani.“
A patra etapa a proiectului consta in a pune in valoare resursele firmei. Este vorba, deci, de doi ani pentru organizarea licitatiei, executia lucrarilor si predare-primire, si in alti trei afacerea trebuie ridicata la un anumit standard, dupa care poate fi si vanduta. In toti cei cinci ani trebuie respectate foarte strict cerintele din contract, iar cinci institutii ale statului pot veni oricand in inspectie in acest interval.
Fondurile pot fi retrase daca nu se respecta proiectul de constructii sau termenele de plata, daca desfasori activitati ilegale, daca nu creezi cele 70 de locuri de munca, daca folosesti angajati la negru s.a.
Inca sunt multe necunoscute si multa incertitudine
Constient si de avantajele, si de inconvenientele pe care le presupune un proiect realizat si cu fonduri europene, Ion Lixandru declara ca „pentru mine, acest contract este un prim examen. Tot ce am facut pana acum am facut cu banii mei, de care sunt responsabil. Nu mi-e usor in situatia de acum si s-ar putea sa decid sa nu continui daca vad ca nu pot controla. Mai degraba vin eu cu un milion si ceva de euro in plus, dar controlez afacerea, decat sa nu o pot duce la final cum e prevazut in contract. Nu e exclus sa se intample asta daca piata nu raspunde cerintelor si exigentelor mele. In plus, acum pot aparea modificari negative spectaculoase: o companie bine asezata in piata poate intra in insolventa dupa un an de executie si te lasa balta.“
